Mălin Bot a pierdut procesul împotriva unor jurnaliști de la Evenimentul Zilei. Pseudo-jurnalistul a atacat-o pe judecătoarea care a dat sentința, spunând că e coruptă.
Mălin Bot a pierdut un proces. A pierdut un proces unde cerea niște bani, împotriva unor jurnaliști de la EVZ. Nemulțumit de acest lucru o atacă fățiș pe judecătoarea care a dat sentința. Într-un mod suburban, în stilul caracteristic. Spune că „delirează într-o motivare de 42 de pagini”. Și o calomniază, spunând că e coruptă și că „protejează gruparea din jurul mogulului penal Dan Andronic”. Nu-i convine atunci când Justiția nu-i acceptă provocările și agresivitățile.
„Fac parte din «gruparea din jurul lui Dan Andronic» fiindcă lucrez la Evenimentul zilei și sunt colegă cu Dan Andronic din vremea în care Ion Cristoiu a lansat acest ziar care a făcut istorie în presă. La fel cu Mirel Curea și Laurențiu Daniel Ionescu, alți doi jurnaliști pe care Bot a vrut să-i târască în acest proces civil. Mă simt și eu calomniată de elucubrațiile emise de Mălin Bot după ce a aflat sentința Tribunalului București. Nu-l dau în judecată din simplu motiv că și el a făcut parte din «gruparea mea» redacțională, din vremea în care lucram la Adevărul, iar apoi l-am angajat în «gruparea lui Dan Andronic» de la evz.ro. Colegii noștri știu povestea, așa cum știu cât de mult a denigrat Mălin Bot ziarul care l-a plătit timp de 10 ani, i-a adus notorietate. Dar mai ales pe oamenii care l-au ajutat să-și consolideze cariera de jurnalist în București, el fiind puțin cunoscut ca ziarist în Timișoara. Dar asta nu face decât să confirme calitatea umană a unui individ”, scrie Simona Ionescu, redactor-șef Evenimentul Zilei.
Altădată făcea proteste în stradă pentru justiția Binomului și lăuda judecătorul când câștiga el vreun proces, acum îl denigrează. Spune că Justiția e o Hidră, că a spălat penalii. Că judecătoarea Anita Ioniți, care nu i-a condamnat pe jurnaliștii de la Evenimentul zilei, „este coruptă, o rușine a justiției”. Accentuează că aceste afirmații reprezintă o opinie a sa, căci așa spune că a înțeles el, că motivarea judecătoarei de la Tribunalul București sunt, de fapt, niște opinii ale ei. Deși aceasta citează jurisprudența europeană din plin. În baza legii, însă, judecătoarea Anita Ioniți a decis: „Respinge exceptia inadmisibilității invocată de pârâți. Respinge ca neîntemeiata cererea de chemare în judecata formulată de reclamantul Bot Augustin-Mălin”.
Un proces deschis de Mălin Bot cu nervi și spume
Întâmpinarea cu care s-a adresat Mălin Bot instanței, solicitând deschiderea procesului împotriva lui Dan Andronic, Mirel Curea și Laurențiu Daniel Ionescu, e de tot râsul. Iată exemplele de denigrari reclamate de el, cuprinse in articolul publicat de EVZ.ro la data de 22 iulie 2022 cu titlul: ,,Exclusiv: ,,Justițiarul” Mălin Bot a plâns din nou! VIDEO. De furie, pentru că i-am dovedit că este un plagiator și un mincinos”, publicat online, pe evz.ro. Pe lângă articol, reclama și afirmații cu privire la el și la activitatea avută în redacția EVZ, exprimate de Dan Andronic și Mirel Curea în emisiuni tv.
Două sunt lucrurile care-l desființează pe reclamantul Mălin Bot, scoase în evidență de avocatul EvZ, Alin Nedelcu. Sau mai bine-zis avocatul EvZ l-a bătut cu propriile arme.
Judecătoarea Anita Ioniți scrie în motivarea deciziei ei: „Intentia care i-a animat pe pârâți în calitate de jurnaliști nu a fost niciodata aceea de a afecta imaginea reclamantului, ci de a aduce la cunoștința publicului fapte din viata profesională a acestuia (la care au asistat direct), astfel încât publicul să dețină toate informațiile necesare și să poată decide singur cât de profesionist, respectiv independent este reclamantul”.
Mălin Bot a invocat și a depus la instanță o sentință a Judecătoriei Timișoara, care a judecat procesul prin care Dan Andronic l-a acționat în instanță pe Mălin Bot. A adus-o victorios la Tribunal, fiindcă atunci procesul a fost câștigat de el. Doar că, ce să vezi, marele jurnalist nu s-a prins că, exact ce a invocat judecătoarea din Timișoara în motivarea deciziei sale, va invoca și judecătoarea de la București. De data aceasta în detrimentul lui!
„În prezenta cauză, jurnalistul independent Bot Augustin-Malin, cheamă în judecată jurnaliștii pârâți, pentru aceleasi tipologii de fapte pe care acesta le-a săvârșit la adresa pârâtului Andronic”, a consemnat judecătoarea Anita Ioniți.
Provocarea orchestrată de Mălin Bot s-a întors împotriva lui
Ce a constat Justiția? Că Mălin Bot provoacă în permanență, jignește, deci nu poate beneficia de protecția acordată unei persoane cu comportament normal. O interpretare extrem de corectă, întrucât tipul de pseudo-jurnalism practicat de Mălin Bot este menit doar să stoarcă bani din conturile celor care acceptă un comportament de mahala. De tipul Știrilor de la Ora 5. Numai că în momentul în care jignești, provoci, urmărești și filmezi, este normal să primești un răspuns proporțional.
Iată un pasaj din hotărâre:
Or, în cauză, instanța constată că articolul pâratului a fost redactat urmare a interacțiunii pe care a avut-o cu reclamantul la data de 21.07.2022, când ambii și-au adresat reciproc diverse cuvinte injurioase. Astfel cum rezulta din înregistrarea depusa la dosar, reclamantul l-a urmărit și l-a filmat pe pârât aproximativ 20 de minute (…)
În continuare, instanța subliniază că în spețe precum prezenta trebuie verificat și dacă autorul afirmațiilor pretins denigratoare beneficiază de o scuza a provocării, prin prisma unei eventuale animozități anterioare existente intre acesta și persoana vizata. Din acest punct de vedere, Curtea Europeana promovează ideea de acțiune și reacțiune in stil proporțional. Spre exemplu, într-o cauza în care un jurnalist a fost condamnat pentru calomnie ca urmare a redactării unui articol, Curtea a subliniat că persoana vizata, la rândul său jurnalist, publicase articole despre reclamant într-un stil incisiv, provocator și polemic, astfel ca soluția de condamnare a reclamantului a fost apreciata drept disproporționată.
Aspectele legale neînțelese de Bot
Iată pasajele cele mai importante din Hotărârea instanței, prin care judecătoarea Anita Ioniți de la Tribunalul București își motivează decizia.
Domnia sa face referire la articole din Codul penal, la convenții și jurisprudența Înaltei Curți sau a Curții Europene. Unele pasaje le voi sări, pentru că sunt trimiteri la legi cu care doar absolvenții de drept sunt familiarizați. Pe Mălin Bot să-l lămurească avocatul lui cum stă treaba, ca să-i spulbere dilema pe care o striga în microfonul lui, când își înregistrează emisiunea în care împroașcă pe toată lumea cu noroiul frustrărilor lui.
Poate găsește răspuns la frământarea sa, după ce a aflat că a pierdut procesul cu Dan Andronic, Mirel Curea și Laurențiu Daniel Ionescu: „Nu-mi dau seama dacă judecătoarea este incompetentă sau coruptă”.
Instanța verifică și analizează existența unei fapte ilicite: „Analizând în continuare fondul cererii, este lesne de observat că în cauză se regăsește o situație conflictuală ce pune în balanță două drepturi fundamentale, respectiv dreptul la respectarea demnității și dreptul la respectarea libertății de exprimare, instanța fiind chemată să analizeze deopotrivă aceste drepturi în vederea dezlegării pricinii. (…)
La analiza acestui ultim criteriu, instanța va verifica, alături de aplicarea principiilor stabilite în jurisprudența Curții, întrunirea, în persoană fiecăruia dintre cei doi pârâți, a condițiilor generale prevăzute de art. 1357 C.civ. în materie de răspundere civilă delictuală, respectiv: existența unei fapte ilicite, săvârșirea faptei cu vinovăție, existența unui prejudiciu în legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs”.
Libertatea presei de a transmite informații publicului
„Referitor la aplicabilitatea art. 8 din Convenție, instanța arată că aducerea la cunoștința publicului a unor informații cu privire la o anumită persoană atrage incidența articolului menționat, deoarece dreptul la reputație este o componentă a dreptului la viața privată în sens convențional (Cauza Leempoel & S.A. ED Cine Revue c. Belgiei, nr. 64772/01, paragraful 67, 9 noiembrie 2006). În prezența cauză afirmațiile pârâților persoane fizice cu privire la reclamant un potențial de afectare a reputației acestuia, astfel că instanța reține că art. 8 din Convenție este incident.
În ceea ce privește aplicabilitatea art. 10 din Convenție, instanța arată că publicarea articolului ce face obiectul cauzei și difuzarea emisiunilor în cadrul cărora s-au făcut afirmațiile cu privire la reclamant (n.r. Mălin Bot) se subsumează libertății presei de a transmite informații”, dreptului publicului de a primi astfel de informații, deci, libertății de informare, care este o componentă a libertății de exprimare. Ca atare, instanța reține incidența, în egală măsură, a art. 10 din Convenție”.
Instanța a analizat și drepturile reclamantului Bot și dreptul la liberă exprimare a jurnaliștilor EVZ
„Instanța reține că, atât în cazul ingerinței pe terenul art. 8, cât și al celei pe terenul art. 10 din Convenție, acesta vizează protecția drepturilor și libertăților altora, încadrându-se în art. 8 alin. 2, respectiv în a11. 10 alin. 2 din Convenție. Această deoarece, în concret, o eventuală admitere a acțiunii ar urmări asigurarea protecției dreptului la imagine și la reputație al reclamantului, deci a vieții private, în sens convențional, iar o eventuală respingere a acțiunii ar urmări apărarea dreptului la liberă exprimare al paraților.
Pe cale de consecință, instanța reține că ambele ingerințe ar avea temei legal și ar viza, în egală măsură, scopuri legitime în sens convențional. Cât privește ultima condiție, anume aceea a necesității ingerinței într-o societate democratică, instanța o va analiză pornind de la principiile general aplicabile în materia libertății presei.
Astfel, potrivit jurisprudenței Curții, libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, iar protecția care trebuie acordată presei este de o importantă deosebită. Chiar dacă presă nu trebuie să depășească limitele stabilite inter alia în scopul ,,protecției reputației sau drepturilor altor persoane „este, totuși, sarcina ei să comunice informații și idei de interes public. Presă are nu doar sarcina de a comunica astfel de informații și idei: publicul, de asemenea, are dreptul de a le primi. Altfel, presă nu ar putea să joace rolul său vital de „câine de pază public” (cauza Savitchi c. Moldovei, nr. 11039/02, paragraful 43, 11 octombrie 2005)”, conform evz.ro.
