În 2022, importurile globale au urcat la 25.600 de miliarde de dolari în valoare, adică aproximativ cât PIB-ul Statelor Unite.
Fiind un motor de creștere, comerțul global lărgește opțiunile consumatorilor și poate reduce costul bunurilor. Pentru întreprinderi, acesta poate îmbunătăți calitatea inputurilor și poate consolida competitivitatea.
Care sunt țările care importă cele mai multe bunuri?
Cu 3,4 trilioane de dolari în importuri în 2022, SUA este cel mai mare importator la nivel global.
Chiar dacă o inflație mai mare și incertitudinea pieței au planat asupra economiei, importurile SUA au crescut cu 15% anual, China fiind principalul partener de import de bunuri.
Fiind a doua cea mai mare economie din lume, importurile Chinei au atins 2.700 de miliarde de dolari în valoare, deși creșterea a încetinit în 2022.
Taiwan, principalul partener comercial al Chinei în ceea ce privește importurile, este un furnizor important de produse electronice, inclusiv cipuri semiconductoare. Cu toate acestea, relația comercială dintre China și Taiwan rămâne complicată, având în vedere tensiunile geopolitice care declanșează interdicții de import neașteptate.
Importurile în Europa
O mână de țări europene au căzut, de asemenea, în topul primilor 10 importatori, în frunte cu Germania și Olanda. În general, Uniunea Europeană este cel mai mare importator de produse agricole, combustibili și produse miniere și produse auto la nivel global.
În 2023, Organizația Mondială a Comerțului preconizează că volumul importurilor se va contracta cu până la 1,2% în America de Nord și de Sud, Asia și Europa, potrivti Visual Capitalist.
În parte, acest lucru este determinat de încetinirea cererii în economiile producătoare.
Dacă acest volum mai slab este sau nu influențat și de fragmentarea comerțului rămâne neclar. Un indicator poate fi observat în comerțul cu bunuri intermediare, care sunt produse precum lemnul și oțelul care sunt utilizate în producția unui bun final.
În prima jumătate a anului 2023, ponderea bunurilor intermediare în comerțul mondial a scăzut la 48,5%, în scădere față de media sa de 51% pe trei ani. Pe de o parte, acest lucru poate sugera că lanțurile de aprovizionare se contractă. Totuși, se poate datora, de asemenea, influenței prețurilor mai mari ale materiilor prime, care au un impact mai mare asupra costului bunurilor intermediare decât asupra bunurilor finale.
Totuși, alți factori au un impact asupra fluxului comercial. Printre aceștia se numără subvențiile, interdicțiile de export și politica legislativă, cum ar fi legea CHIPS din SUA, în valoare de 52,7 miliarde de dolari, care stimulează producția locală de semiconductori.
Luând în considerare acești factori, rămân de văzut tendințele mai largi de de-globalizare globală.
