România a reușit să urce în clasamentul celor mai inovatoare economii mondiale, ajungând pe poziția 48, ceea ce reprezintă o îmbunătățire cu două locuri în comparație cu anul anterior. Cu toate acestea, țara noastră a menținut o poziție similară cu cea din anul 2021, stagnând în jurul locului 50 dintr-un total de 64 de economii evaluate.
Această situație a persistat de mai mulți ani, iar România a fost depășită în acest clasament inclusiv de majoritatea țărilor din regiune.
România e între primele 50 în topul economiilor inovatoare
România s-a clasat pe locul 48 în topul economiilor inovatoare mondiale, înregistrând o îmbunătățire cu două poziții față de anul precedent. Totuși, poziția țării noastre rămâne în jurul locului 50, similar cu anul 2021, într-un clasament evaluat pentru un total de 64 de economii.
Potrivit clasamentului IMD World Competitiveness Ranking (WCR) 2023, cele mai competitive economii la nivel mondial sunt Danemarca, Irlanda și Elveția. Danemarca a menținut poziția de lider în acest clasament, în timp ce Irlanda a înregistrat un salt semnificativ de pe locul șapte pe locul doi. În schimb, Elveția a coborât cu o poziție și se află acum pe locul trei.
Organizația International Institute for Management Development (IMD), cu sediul în Elveția, evaluează performanța a 64 de economii globale pe baza a peste 300 de indicatori, împărțiți în patru categorii principale: performanță economică, eficiență guvernamentală, eficiență în afaceri și infrastructură. Acești indicatori sunt alcătuiți dintr-o combinație de date concrete, care contribuie în proporție de două treimi la calculul final al clasamentului, și rezultate ale sondajelor, care ocupă cealaltă treime din evaluare.
Clasamentul cuprinde o largă varietate de regiuni, inclusiv Europa, America de Nord, câteva țări din America de Sud, Asia și cu o atenție deosebită asupra Africii, în care doar două economii au fost evaluate în acest an. Similar cu edițiile anterioare, Europa domină în ceea ce privește competitivitatea, având economii europene care ocupă primele 10 poziții, inclusiv întregul top trei.
În timp ce Asia are, de asemenea, trei economii în top 10, cele mai mari economii ale sale, precum China, India, Japonia și Coreea de Sud, lipsesc notabil din această zonă. În schimb, Singapore, Taiwan și Hong Kong au obținut cele mai ridicate scoruri în regiunea asiatică.
„Fragmentarea politică este un rezultat al COVID-19 și al războiului din Ucraina, iar un rezultat major este că tot mai multe țări – Singapore, Arabia Saudită și India, de exemplu – își urmăresc propriile interese. Cu presiuni inflaționiste în scădere și piețe bursiere nesigure, suntem acum în măsură să vedem câștigători și învinși într-un context în care mai multe crize se suprapun”, a declarat profesorul Arturo Bris, directorul CMI.
Performanțe economice și provocări pentru România
În rândul țărilor din Europa Centrală și de Est, cea mai înaltă poziționare o deține Cehia (locul 18), înregistrând un salt semnificativ de la locul 30 în 2022. Urmează apoi Polonia (locul 43) și Ungaria (locul 46). În ultimii cinci ani, România nu a reușit să se claseze mai sus de locul 48, reușind această poziție în 2021 și 2023, în timp ce cea mai slabă performanță a sa a fost înregistrată în 2020 și 2022, când s-a plasat pe locul 51. În cadrul ediției curente a clasamentului, România se situează între Turcia (locul 47) și Grecia (locul 49). Singurele țări din regiune pe care România le depășește sunt Slovacia (locul 53) și Bulgaria (locul 57).
Clasamentul a fost alcătuit prin evaluarea capacității de inovare a diferitelor economii, folosind 336 de criterii principale, grupate în patru categorii: performanță economică, eficiență guvernamentală, mediul de afaceri și infrastructură (acoperind aspecte precum transport, tehnologie, științifică, sănătate, educație și impact asupra mediului).
În cadrul acestui context, România a obținut cel mai bun scor la categoria eficienței guvernamentale (locul 46), urmată de eficiența companiilor (locul 49), infrastructură (locul 50) și performanța economică (locul 51).
Provocările identificate pentru anul 2023 în privința României includ:
1. Implementarea de măsuri economice și sociale menite să sporească reziliența economică în fața crizei generate de conflictul din Ucraina.
2. Promovarea reformelor și a investițiilor în domenii de specializare inteligentă, precum cercetarea, dezvoltarea și inovarea.
3. Adoptarea de măsuri economice și sociale pentru a contracara creșterea ratei inflației și pentru a genera noi capacități de producție și locuri de muncă stabile și de calitate.
4. Furnizarea de sprijin pentru companii, încurajându-le să continue investițiile în vederea îmbunătățirii competitivității lor.
5. Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a aborda provocările societății românești într-un mod mai eficient.
Aceste provocări reprezintă aspecte cheie pe care România trebuie să le abordeze pentru a avansa în clasamentul inovativității economice și pentru a-și consolida poziția în cadrul economiei globale. Pe baza acestor rezultate, administrația condusă de guvernul Ciolacu intenționează să abordeze restructurarea prin desființarea unor institute de cercetare și organizații autonome, considerate a nu mai fi relevante în contextul socio-economic actual.
Printre instituțiile vizate de această inițiativă se numără INCD Turism, Institutul de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și Institutul Levantului. Această decizie face parte dintr-o listă finală de măsuri propuse, în vederea optimizării resurselor și a concentrării eforturilor către domeniile cu potențial în contextul actual, conform antena3.ro.
