Deputatul Radu Mihaiu a prezentat în cadrul mesei rotunde organizate recent de revista Capital o serie de propuneri de soluții la problemele specifice pieței imobiliare. Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei a abordat, printre altele, și subiectul investițiilor finanțate de stat.
Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2 al Capitalei și membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a Camerei Deputaților, a evidențiat în cadrul mesei rotunde organizate de revista Capital o serie de aspecte critice cu care se confruntă acest domeniu.
„Din punct de vedere economic, încrederea este cea care reduce foarte mult din «cost of doing business». Criza imobiliară și povestea asta cu Nordis au dus la o scădere a încrederii. O scădere a încrederii tuturor că o tranzacție poate fi făcută corect. Iar rolul reglementatorului, rolul Parlamentului aici este să ridice nivelul de încredere și nivelul de calitate a livrării produselor. Trebuie să găsim o balanță între suprareglementare și lipsă de reglementare. Pe partea asta de încredere față de ce se livrează în schimbul unei promisiuni de vânzare este clar că suntem oarecum subreglementați. Dar și pentru că este un domeniu complicat”, a declarat Radu Mihaiu.
Promisiunea
În acest context, deputatul a explicat că limitarea avansului prevăzută de viitoarea Lege Nordis duce la o creștere a costului de finanțare. „Pentru că nu mai împrumuți de la bancă, te împrumuți de la cumpărător”, a explicat Radu Mihaiu. Fostul primar a susținut că, din punctul său de vedere, ar fi utilă o măsură care să crească puțin costul de finanțare în asigurarea apartamentului vândut.
O altă precizare utilă a făcut referire la procedurile de cadastrare ale apartamentelor dintr-un nou proiect imobiliar. „Cei care lucrează în domeniul construcțiilor și cu care am vorbit mi-au spus că oameni cu modele de business legitime nu preferă această variantă. Pentru că este posibil ca, undeva, în viața construcției să te gândești să faci altfel apartamentarea. (…) Aici statul este în urmă cu a înțelege modelul de business. Și cred că privatul se poate mișca mai repede”, a specificat deputatul. El a mai subliniat, în context, și necesitatea creșterii vitezei de emitere a autorizațiilor, care ar putea contribui la rezolvarea multor probleme.
SPV-urile, o soluție comună
Radu Mihaiu a evidențiat în intervențiile sale și o altă problemă specifică pieței construcțiilor din România. „Una dintre cele mai mari probleme pe care le simt ca fiind sistemice în dezvoltarea rezidențială în România este folosirea de SPV-uri. Toți dezvoltatorii, practic, când vor să facă un complex, își creează o firmă și acea firmă dezvoltă complexul imobiliar”, a explicat deputatul.
Punctul său de vedere a fost contrazis de Cristian Stancu, administratorul dezvoltatorului imobiliar MRS Residence, cu argumente practice. Antreprenorul a explicat că SPV-urile – Special Purpose Vehicles, entități juridice separate, create pentru un scop specific – reprezintă un model solicitat chiar de bănci.
„Băncile te învață să faci SPV. Problema nu sunt SPV-urile. Pentru că ele au un acționar. Iar acționarul este fiecare dintre acele SPV-uri. Adică nu pui o rudă îndepărtată ca să fie acționar, tu gândindu-te că eludezi sau că vei face probleme. Ideea este să individualizezi. Pentru că, altfel, dacă el este într-o multitudine de alte business-uri, și banca, și asiguratorul nu vor individualiza proiectul. Banii vor mișca pe acolo. Vă spun din practică”, a subliniat Cristian Stancu.
Verificatori din piața privată
Un alt subiect adus în discuție de Radu Mihaiu a fost cel al verificărilor de calitate în piața construcțiilor. „Acum le face ISC-ul și este subdimensionat. Ar trebui să le facă piața privată. Ar trebui să le facă niște verificatori care să fie certificați. Iar statul să asigure certificarea acestora. Ei să fie în piață și să își asume răspundere penală, patrimonială, asiguratorie etc. pentru calitatea lucrărilor”, a detaliat fostul edil de sector.
Pe finalul evenimentului, Radu Mihaiu a abordat și el subiectul investițiilor publice cu rentabilitate scăzută: „Trebuie să recunoaștem că există și investiții proaste. Există niște investiții care nu aduc valoare adăugată. În piață ele se văd imediat. Te sancționează piața, ai falimentat, ai închis. La stat încă nu avem mecanisme să identificăm acele investiții proaste. Și nu toate investițiile finanțate de stat sunt bune. Pe cele private le sancționează piața și sunt pe capital propriu. Cele pe care le face statul și sunt proaste le plătim cu toții. Și nu le facem pe cele bune din lipsă de bani. Trebuie să identificăm și dezvoltăm investițiile care aduc cel mai mare beneficiu.”
