Austria și Olanda sunt țările care au oferit cele două voturi negative pentru aderarea României la Spațiul Schengen. Austriecii au considerat că țara noastră facilitează migrația ilegală, iar olandezii și-au justificat votul negativ prin ideea că Bulgaria ar fi venit la pachet cu noi, lucru pe care l-au dezaprobat.
Croația a avut mai mult noroc. Țara a primit un sprijin unanim și va adera la Spațiul Schengen începând cu ianuarie 2023.
Voturile au avut loc la Bruxelles, joi după-amiază, în timpul unei reuniuni cu miză mare a miniștrilor de interne. România și Bulgaria „îndeplinesc toate cerințele. Ele așteaptă de mult timp. Cetățenii Bulgariei și ai României merită să facă parte pe deplin din spațiul Schengen„, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, după reuniune.
Ambasadorii statelor UE din România vor fie convocați la o întâlnire în data de 13 decembrie, de către președintele României, Klaus Iohannis. În același timp, este organizată o dezbatere în plenul Parlamentului European. Aceste ședințe sunt stabilite pe fondul eșecului României de aderarea la Schengen. Bucureștiul a combătut vehement afirmațiile Vienei, susținând că România nu face parte din ruta Balcanilor de Vest și că mai multe rapoarte ale Comisiei Europene și misiuni de anchetă ale experților au dovedit că țara este bine pregătită să își gestioneze frontierele externe.
Consiliul Afaceri Generale
În cadrul Consiliului Afaceri Generale va fi stabilită ordinea de zi a Consiliului European care este programată joi, 15 decembrie. Consiliul va face demersuri pentru a ajunge la o abordare generală referitoare la regulamentul privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, potrivit informațiilor publicate pe consilium.europa.eu.
Până atunci, miniștrii vor continua pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din 15 decembrie, prin reexaminarea proiectului de concluzii. În acest sens, Consiliul va fi invitat să adopte decizii clare privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere.
În cadrul dialogului anual privind statul de drept, miniștrii vor purta o discuție specifică fiecărei țări. Aceștia se vor concentra pe evoluțiile-cheie din Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia. Se așteaptă ca administrația Consiliului să aprobe Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2023-2024. Președinția cehă și viitoarea președinție suedeză vor prezenta foaia de parcurs pentru semestrul european 2023.
Reacții în lanț după eșecul Schengen
Președintele României a avut o poziție fermă față de votul negativ primit de România pentru aderarea la Spațiul Schengen.
„Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”, a transmis Klaus Iohannis.
Deși mai mulți parlamentari sau reprezentanți de partide și-au expus nemulțumirile, părerile care au contestat poziția Austriei au trecut granițele internaționale. În acest sens, ministrul german de interne, Nancy Faeser, deși și-a confirmat încă o dată sprijinul pentru aderarea Croației, Bulgariei și României la spațiul Schengen, a precizat că nu împărtășește aceeași opinie ca și Austria.
„Nu pot înțelege poziția Austriei în această privință. Știu că Austria are mari dezbateri interne pe această temă”, a declarat Faeser, potrivit unui raport publicat de Reuters.
