Legislația Uniunii Europene va deveni mai complicată după ce alegerile europarlamentare au oferit o imagine mixtă pe întregul continent.
Așa cum se preconiza, partidele de dreapta populistă au înregistrat câștiguri uriașe în multe țări. Dar în altele, sprijinul pentru partidele de centru-dreapta s-a menținut, în timp ce partidele de stânga au înregistrat câștiguri surprinzătoare în altele. Iată o trecere în revistă a principalelor rezultate provizorii.
Alegerile europarlamentare în Austria
Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că a auzit „mesajul” alegătorilor și că va încerca să abordeze preocupările acestora înaintea alegerilor naționale de la sfârșitul acestui an. Inclusiv să ia măsuri drastice împotriva „migrației ilegale”.
Nehammer a vorbit după ce rezultatele aproape finale au arătat că partidul de extremă dreapta FPOe a ieșit pe primul loc în alegerile europene din Austria cu 25,7% din voturi. Chiar înaintea Partidului Popular Conservator (OeVP), aflat la guvernare, care a obținut 24,7%.
Social-democrații (SPOe) au urmat pe locul al treilea, cu 23,2%. Urmați de Verzi, care în prezent conduc Austria ca parteneri juniori ai conservatorilor, cu 10,7%, în scădere de la 14% în 2019.
Liderul antiimigrație al FPOe, Herbert Kick, a salutat „istoria pe care alegătorii au scris-o” pentru a deschide „o nouă eră în politica din Austria și din Europa”. Se așteaptă ca FPOe să ajungă în fruntea voturilor la alegerile naționale care ar urma să aibă loc în septembrie, dar rămâne de văzut dacă va putea găsi parteneri pentru a forma o majoritate care să guverneze.
Europarlamentare în Belgia
Duminică au avut loc alegeri triple pentru belgienii care votau, de asemenea, în cadrul alegerilor generale și regionale.
Locurile țării în Parlamentul European au fost împărțite între partidul de extremă dreapta Vlaams Belang, partidul liberal francofon Mouvement Reformateur și partidul naționalist N-VA (Noua Alianță Flamandă), care au obținut toate aproximativ 13% din voturi.
În timp ce Vlaams Belang s-a clasat pe primul loc la limită, câștigând teren față de rezultatele anterioare, partidul de extremă-dreapta a fost sub așteptările din sondaje.
Europarlamentare în Danemarca
Țările nordice au fost în contradicție cu tendința generală a alegerilor europene. Partidele de stânga și cele verzi au înregistrat progrese. Asta în timp ce partidele de extremă-dreapta și-au văzut sprijinul diminuat.
Danemarca a înregistrat o creștere surprinzătoare a sprijinului pentru Partidul Popular Socialist (SF). Care a devenit cel mai mare partid cu 17,4% din voturi. În creștere cu 4,2 puncte procentuale față de rezultatul din 2019, cu toate voturile numărate. Social-democrații, aflați la guvernare, au pierdut 5,9 puncte procentuale, obținând 15,6% din voturi.
Prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că SF este partidul cel mai apropiat din punct de vedere politic de social-democrații săi și că este fericită să vadă că partidele de stânga câștigă teren.
„În mari părți ale Europei, dreapta a făcut progrese semnificative. Aici, în Danemarca, noi ne remarcăm”, a spus ea într-o postare pe Instagram.
Franța
Poate că cel mai surprinzător răspuns la valul de susținere pentru partidele populiste a fost cel al președintelui Franței, Emmanuel Macron. El a convocat alegeri legislative anticipate după o înfrângere zdrobitoare din partea Raliului Național de extremă dreapta al lui Marine Le Pen.
RN a obținut aproximativ 32% din voturile francezilor. Mai mult decât dublu față de cele aproximativ 15% obținute de aliații lui Macron, potrivit proiecțiilor.
„Nu mă pot comporta ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat Macron în timp ce anunța alegeri prin vot pentru Adunarea Națională pentru 30 iunie. „Am decis să vă dau posibilitatea de a alege”.
La stânga, partidul socialist francez, care a suferit mult timp, a urcat la 14% din voturi. Cu promisiuni privind o politică climatică mai ambițioasă și protecție pentru întreprinderile și lucrătorii europeni.
Germania
Coaliția de guvernare nepopulară a cancelarului de centru-stânga Olaf Scholz a pierdut în fața opoziției conservatoare. Blocul conservator, dominat de Uniunea Creștin-Democrată, și-a menținut poziția de cel mai puternic partid german la Bruxelles. Cu peste 30% din voturi.
Proiecțiile arătau un sprijin de 14% pentru social-democrații de centru-stânga ai lui Scholz. Cel mai slab rezultat de după al doilea război mondial la un scrutin național.
Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, a înregistrat progrese în ciuda unei serii de scandaluri în jurul celor doi candidați de top pentru legislativul UE. Între timp, Verzii germani, care joacă un rol central în politica climatică a UE, importantă la nivel mondial, au înregistrat o scădere a sprijinului.
Ungaria
Partidul Fidesz al lui Viktor Orbán din Ungaria a primit cele mai multe voturi. Dar performanța sa a fost cea mai slabă din ultimii ani. Potrivit estimărilor, partidul lui Orbán ar fi trebuit să obțină 43% din voturi. Și, deși a obținut o pluralitate de voturi, a fost în scădere cu aproape 10 puncte față de sprijinul obținut la ultimele alegeri europene din 2019.
Péter Magyar, care a rupt rândurile cu partidul lui Orbán în februarie, a reușit să construiască cel mai puternic partid de opoziție din Ungaria în câteva luni, cu partidul său Respect și Libertate (TISZA), era așteptat să obțină 31% din voturi.
Într-un discurs ținut în fața susținătorilor, Magyar a calificat alegerile drept Waterloo-ul guvernului Fidesz și „începutul sfârșitului”.
Italia
Premierul italian Giorgia Meloni a mulțumit alegătorilor după ce sondajele la ieșirea de la urne au arătat că partidul său de dreapta dură, Frații Italiei, a obținut aproximativ 28% din voturi, în fața rivalilor săi de centru-stânga, cu aproximativ 25%.
Se preconizează că partidul lui Meloni își va mai mult decât dubla numărul de locuri în Parlamentul European de la ultimele alegeri. Îi va oferi un sprijin chiar mai mare decât la ultimele alegeri naționale din 2022.
Mișcarea 5 Stele s-a clasat pe locul al treilea cu 10,5%. Cea mai slabă performanță la nivel național de la crearea sa în 2009.
Singura dezamăgire pentru toate partidele va fi prezența la vot, care a fost puțin sub 50%, potrivit datelor inițiale. Un nivel scăzut record într-o țară care a avut o participare la vot puternică din punct de vedere istoric.
Olanda
În Țările de Jos, partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea în urma unei alianțe stânga-verzi, fiind sub așteptări.
Partidul Libertății a obținut 17% din voturi, în timp ce alianța Stânga-Verde, condusă de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene Frans Timmermans, a obținut 21%.
Polonia
Fostul lider al UE și actual prim-ministru polonez, Donald Tusk, a învins la limită partidul de opoziție Lege și Justiție. Care a guvernat țara în perioada 2015-23, împingând-o și mai mult spre dreapta.
Un sondaj a arătat că partidul lui Tusk a câștigat cu puțin peste 37%. Asta față de 35% pentru rivalii săi.
„Dintre aceste țări mari și ambițioase, dintre liderii UE, Polonia a arătat că democrația, onestitatea și Europa triumfă aici”, a declarat Tusk în fața susținătorilor. „Sunt foarte emoționat. Am arătat că suntem o lumină de speranță pentru Europa.”
Spania
Liderul Partidului Popular (PP) conservator din Spania a salutat zorii unui nou „ciclu politic” după ce partidul său a trecut la limită de socialiștii aflați la guvernare și a ajuns pe primul loc.
PP a obținut aseară 34,2% din voturi și 22 de locuri. În timp ce Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) a obținut 30,2% și 20 de locuri. Iar partidul de extremă dreapta Vox a terminat pe locul al treilea cu 9,6% și șase locuri, cu două locuri mai mult decât în 2019. O altă facțiune de extremă-dreapta, Se Acabó la Fiesta (Petrecerea s-a terminat), a debutat categoric. A obținut trei locuri. Același număr ca și partenerii de coaliție ai PSOE din platforma de stânga Sumar.
Podemos, văzut cândva ca un partid care ar putea eclipsa PSOE, și-a văzut numărul de locuri scăzând de la șase la doar două. Ahora Repúblicas, o coaliție de partide naționaliste regionale care include grupări din Catalonia și Țara Bascilor, a obținut trei locuri.
Pedro Sánchez
Liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, care a încercat să facă din alegeri un referendum asupra guvernului premierului PSOE, Pedro Sánchez, a salutat rezultatele și a remarcat că partidul său a obținut cu 700.000 de voturi mai mult decât socialiștii.
„Asistăm la un nou ciclu politic”, a spus el. „Ne confruntăm cu o nouă responsabilitate politică, pe care o acceptăm cu umilință și cu simț de statură. Este evident că zidurile au pierdut și că vom construi din nou poduri în locul lor. Este evident că discursul fricii nu a învins.”
Sánchez a felicitat PP. Dar a declarat că rezultatele de duminică au arătat că partidul său este „singura opțiune de guvernare capabilă să se confrunte cu valul de extremă dreapta care mătură Europa și Spania”. El a adăugat: „Vom continua să lucrăm pentru a consolida o Europă a progreselor și a progresului.”
Luni, Yolanda Díaz, ministrul spaniol al muncii și unul dintre cei trei viceprim-miniștri ai lui Sánchez, a anunțat că se retrage din funcția de lider al Sumar în urma rezultatelor dezamăgitoare obținute duminică, informează theguardian.com
