Studiul detaliat realizat de Agenția EY analizează impactul semnificativ al creșterii prețurilor la energie asupra gospodăriilor din România, investigând atât implicațiile economice, cât și pe cele sociale ale acestei tendințe.
Această analiză exhaustivă se concentrează pe contextul actual, influențat de tendințe globale și factori naționali, și oferă o perspectivă în profunzime asupra problemelor asociate cu creșterea costurilor energetice.
Impactul creșterii prețurilor la energie pentru români
În acest context, devine evidentă necesitatea creșterii gradului de conștientizare în ceea ce privește complexitatea acestei probleme în România și formularea unor strategii durabile pe termen lung pentru a atenua impactul negativ asupra gospodăriilor.
Similar multor alte țări, România se confruntă în prezent cu o creștere substanțială a prețurilor la energie, fiind influențată de factori globali precum prețurile petrolului și gazelor la nivel internațional, tranziția către surse regenerabile și instabilitatea geopolitică.
Pe plan intern, această problemă este agravată de infrastructura energetică învechită, consumul ineficient de energie și schimbările în normele de reglementare. Infrastructura energetică construită în perioada comunistă se dovedește a fi depășită și ineficientă, iar pierderile semnificative de energie în timpul transportului și distribuției cresc presiunea asupra prețurilor.
România a avut o istorie puternică în ceea ce privește dependența de cărbune și gaze, având resurse semnificative de combustibili fosili. Schimbările recente au generat o presiune crescută asupra prețurilor și au schimbat dinamica pieței energetice.
Aspectul uman al acestei probleme devine crucial, deoarece majorarea costurilor energetice afectează direct calitatea vieții, situația economică și chiar starea de sănătate a populației. Pentru românii cu venituri mici, aceste creșteri considerabile reprezintă provocări semnificative.
Facturile la energie au înregistrat o creștere medie de peste 42%
Analiza detaliată a cheltuielilor gospodăriilor relevă că acestea alocă constant aproximativ 20% din veniturile lor pentru acoperirea costurilor cu energia. În 2022, facturile la energie au înregistrat o creștere medie de peste 42% față de anul anterior. Impactul acestei majorări nu afectează uniform toate categoriile sociale.
Grupurile vulnerabile, cum ar fi pensionarii cu venituri mici și familiile monoparentale cu venituri reduse. Se confruntă cu o povară mai mare. S-a alocat o proporție semnificativă din veniturile lor pentru acoperirea costurilor energetice.
De asemenea, creșterea prețurilor la energie contribuie la accentuarea discrepanțelor dintre mediul urban și cel rural. Gospodăriile urbane, mai adaptabile la fluctuațiile de preț, pot gestiona mai eficient aceste schimbări. În timp ce cele din mediul rural, dependente de sursele tradiționale de energie și cu acces limitat la tehnologii de economisire a energiei, suferă în mod disproporționat din cauza creșterii costurilor.
Infrastructura imobiliară veche și slab izolată agravează și mai mult situația, cu un consum mediu de energie al clădirilor în analiză de 308 kWh/m2/an. Este evidentă necesitatea unor intervenții eficiente pentru a reduce povara costurilor energetice, în special pentru acele segmente vulnerabile ale societății.
Numărul de persoane în funcție de tipul locuinței. Sursa: Institutul Național de Statistică, analiză EY România; numerele sunt exprimate în mii de persoane
Prețul carburanților au crescut cu 7%
În domeniul mobilității, costurile carburanților au cunoscut o creștere de aproximativ 7% între anii 2021 și 2022, cu condiția că până în decembrie 2022 să fie impusă o acciză asupra carburanților utilizați de autovehiculele deținute de persoane fizice. Desigur, chiar dacă marile orașe, în special Bucureștiul, dispun de sisteme de transport public relativ eficiente, un procent semnificativ de trei din cinci persoane alege să se deplaseze exclusiv cu automobilele lor.
Interesant este faptul că, în ciuda infrastructurii solide de transport public din marile orașe, majoritatea persoanelor cu venituri medii sau peste medie (între 50-70%) preferă să utilizeze exclusiv mașini personale. Categoriile cu venituri mai modeste tind să nu utilizeze niciun mijloc de transport (32-33%) sau să se bazeze pe transportul public (25-30%). Aceste tendințe pot fi corelate și cu impactul fluctuațiilor prețurilor carburanților asupra alegerilor de mobilitate ale populației.
Soluționarea problemei legate de prețurile la energie în România necesită o strategie comprehensivă, cuprinzând atât măsuri pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Utilizarea mijloacelor de transport în funcție de dimensiunea localității (% din total). Sursa: Citadini, Baza de date a BAROMETRULUI URBAN 2020, Analiză EY România
Măsuri pe termen scurt
Legea consumatorilor vulnerabili:
- Crescerea fondurilor disponibile: Pentru a oferi un sprijin financiar mai substanțial gospodăriilor cu venituri reduse.
- Simplificarea procedurilor: Accelerarea și simplificarea procesului de aprobare a cererilor de sprijin pentru a asigura eficiență.
- Simplificarea legislației: Comasarea plăților în numerar pentru diverse categorii de venituri pentru a îmbunătăți consecvența și transparența legislației.
Măsuri pe termen lung
Eficiență energetică și economie de energie:
- Revizuirea schemelor de plafonare: Aplicarea plafonării doar pentru gospodăriile vulnerabile pentru a promova eficiența energetică în rândul celorlalte.
- Relansarea Programului „Casa Eficientă Energetic”: Cu accent pe reabilitarea locuințelor existente.
- Creșterea alocărilor bugetare: Pentru programul „Casa Eficientă Energetic” și sprijin financiar mai consistent pentru gospodăriile vulnerabile.
Producție de energie din surse regenerabile:
- Extinderea schemelor de sprijin: Facilitarea accesului la sprijin pentru energie regenerabilă pentru un număr mai mare de cetățeni.
- Mărirea bugetului: Alocarea de fonduri mai consistente pentru sprijinirea soluțiilor fotovoltaice, cu o accentuare pe puterea instalată planificată.
- Reglementare și monitorizare: Asigurarea unei distribuții eficiente a resurselor și monitorizarea adecvată a proceselor.
Investiții în modernizarea infrastructurii energetice:
- Prioritate pe modernizare: Investiții pentru reducerea pierderilor din rețeaua de transport și îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie.
- Reducerea dependenței de combustibili fosili: Crescerea ponderii energiei regenerabile pentru a izola gospodăriile de fluctuațiile globale ale prețurilor la combustibili fosili.
Aceste inițiative vor contribui la stabilirea unui sistem energetic mai robust și durabil. Reduce vulnerabilitatea la prețurile ridicate ale energiei și schimbările climatice. Investițiile în modernizarea infrastructurii energetice vor aduce beneficii pe termen lung, inclusiv scăderea prețurilor la energie, conform adevarul.ro.
