Departamentul pentru Românii de Pretutindeni are ca obiectiv în perioada următoare finalizarea Strategiei naționale pentru sprijinirea diasporei, care a fost întocmită pe baza unui studiu sociologic axat pe comunitățile românești din străinătate. Acest document, care ar urma să cuprindă mai multe măsuri prin care vor fi ajutați românii din Diaspora, ar putea să ajungă pe ordinea de zi a Guvernului la mijlocul anului 2023.
Până acum, politicienii din România au încercat în mai multe rânduri să-i aducă acasă pe conaționalii stabiliți în afara granițelor țării, însă tentativele s-au dovedit a fi eșecuri catastrofale.
De pildă, în anul 2016, Executivul de la București a creionat un „Ghid de reîntoarcere pentru românii din Diaspora”, însă, în urma politicilor adoptate, efectul a fost invers, iar mai mulți cetățeni au decis să plece din țară în următorii ani.
România, în topul emigrației
În prezent, în străinătate trăiesc peste patru milioane de români, România se află pe locul al treilea din zona OECD, după China și India, în topul celor mai mari Diaspore, conform datelor din 2020 ale organizației Mondiale a Migrației.
Însă, datele publicate de Ministerul Afacerilor Externe arată că în străinătate erau stabiliți anul trecut 5,7 milioane de români. Dar, această cifră a fost pusă sub semnul întrebării la sfârșitul lui 2022 de secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Florin Cârciu, scrie Jurnalul.
Oficialul a precizat că nu toți românii care au trecut granițele se regăsesc în bazele de date ale statelor unde au emigrat.
Conform cifrelor oferite de ONU asupra migrației, România „a pierdut” 5% din populație în perioada 2009 – 2019, lucru care ne clasează, la nivel mondial, pe locul 17 în clasamentul „emigrării”.
În principiu, persoanele care decid să părăsească România sunt cele tinere, care doresc să-și găsească în străinătate un loc de muncă mai bine plătit, să aibă parte de condiții de viață mai bune sau să efectueze studii de lungă durată.
Conform datelor ONU de la sfârșitul anului 2021, cei mai mulți români s-au stabilit: în Italia (1,38 de milioane), Spania (1,08 milioane) și Marea Britanie (949.000).
Educația Diasporei
Guvernul a anunțat că prin programul „Strategia națională pentru sprijinirea diasporei” vrea să dezvolte o platformă digitală prin care: să distribuie românilor din străinătate materiale didactice suport pentru învățarea limbii române, să răspundă la probleme legate de legislația specifică statelor în care trăiesc comunități de români, să prezinte oferte de locuri de muncă etc.
De asemenea, Executivul și-a anunțat intenția de a înființa centre comunitare în statele/regiunile în care trăiesc români. Acestea vor avea personal angajat de către statul român. De asemenea, noile centre vor beneficia de resurse financiare și materiale pentru a deservi, proteja și consolida comunitățile românești din străinătate.
Sprijin pentru presă
În noul program, presa este văzută drept un mijloc eficient de păstrare a legăturii între diasporeni și ceea ce înseamnă România (atât din punct de vedere al știrilor, cât și al limbii vorbite). Astfel, pentru a contribui la procesul de păstrare a entității naționale, Guvernul a anunțat că va propune:
a) susținerea financiară a publicațiilor de limbă română din afara granițelor;
b) susținerea publicațiilor românești care doresc să facă tranziția spre digitalizare;
c) oferirea de cursuri de formare/specializare pentru tinerii jurnaliști români din afara granițelor în parteneriat cu posturile media naționale de stat și private;
d) atragerea entităților media din diaspora într-un parteneriat cu posturile naționale de radio și televiziune;
e) atragerea jurnaliștilor români din diaspora în campanii ce prevăd combaterea dezinformării controlate (fenomenului fake news, respectiv deep fake);
f) dezvoltarea unor parteneriate cu asociații jurnalistice profesionale în cadrul cărora să fie elaborate ghiduri deontologice.
Diaspora, cel mai mare investitor al țării
În 2021, conform datelor financiare, românii care muncesc în străinătate au trimis acasă rudelor aproximativ 5,6 miliarde de euro. Din acest cuantum, cei mai mulți au venit din Germania (1,27 de miliarde de euro), Marea Britanie (1,18 miliarde), Italia (857 de milioane), și Spania (412 milioane de euro).
Această sumă este una extrem de importantă pentru economia românească.
