Lunar, o sumă de 3.500 de lei este acordată unui număr semnificativ de români. Acești beneficiari sunt veterani, văduve și invalizi de război, care vor primi această indemnizație lunară.
Important de menționat este faptul că această indemnizație este neimpozabilă și reprezintă 50% din câștigul salarial mediu brut pe țară. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu brut pe țară în prezent este de 7.000 de lei.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat pe 8 iunie decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2021, care completează articolul 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război (PL-x 347/20.09.2021). Legea a intrat în vigoare de astăzi, 11 iunie.
Recunoștință pentru veteranii și văduvele de război
Conform justificării prezentate, obiectivul majorării indemnizațiilor pentru această categorie de români constă în acordarea unei noi indemnizații de recunoștință ca modalitate prin care statul român își exprimă respectul, admirația și recunoștința față de cei care și-au dedicat viața în slujba țării. Această indemnizație are rolul de a repara moral și material, contribuind la asigurarea unui venit decent pentru invalizii, veteranii și văduvele de război.
„Invalizilor de război, veteranilor de război şi văduvelor de război li se acordă, lunar, o indemnizaţie de gratitudine, neimpozabilă, în valoare de 50% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata”, precizează legea promulgată de către şeful statului, potrivit Antena 3 CNN.
Beneficiarii acestor venituri
Conform Casei Naționale de Pensii Publice, următoarele categorii de persoane pot beneficia de aceste indemnizații:
„A. Persoana care, după data de 6 martie 1945 a fost persecutată din motive politice, după cum urmează:
a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice;
a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
a fost internată în spitale de psihiatrie;
a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
a fost strămutată într-o altă localitate;
a participat în acţiuni de împotrivire cu arma în mână şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist până la data de 31 decembrie 1964;
a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;
a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului, indiferent de locul reținerii.
Soțul supraviețuitor:
al persoanei decedate în luptele cu organele de represiune comunistă, în răscoale ţărăneşti ori decedat, din categoria celor dispăruţi sau exterminaţi în timpul detenţiei, internaţi abuziv în spitale de psihiatrie, deportaţi, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
al persoanei decedate după ieşirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare, din prizonierat sau după încetarea măsurii de stabilire a domiciliului obligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
al persoanei decedate în condiţiile de mai sus şi care, din motive de supravieţuire, a fost nevoit (nevoită) să divorţeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier, strămutat sau căruia i s-a stabilit domiciliu obligatoriu, dacă nu s-a recăsătorit şi dacă poate face dovada că a convieţuit cu victima până la decesul acesteia.
Copiii:
Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în timpul luptelor cu organele de represiune comunistă, în răscoale ţărăneşti, în timpul detenţiei, internării abuzive în spitale de psihiatrie, în timpul aplicării măsurii domiciliului obligatoriu, strămutării, deportării sau prizonieratului;
Copilul minor la data căsătoriei părintelui său cu persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la lit. A şi care a fost crescut de către părintele beneficiar de indemnizaţie;
Copilul minor la data la care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la lit. A, precum și copilul născut în perioada în care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la lit. A;
Copilul născut după încetarea situaţiilor prevăzute la lit. A;
Copilul celui decedat după eliberarea din detenţie, internare abuzivă în spitale de psihiatrie, după ridicarea măsurii domiciliului obligatoriu, strămutare, deportare sau prizonierat, în situaţia în care părintele său, deşi ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile decretului-lege”.
