UNESCO a anunțat recent extinderea rețelei globale a „Orașelor care învață continuu“ cu încă 62 de localități. Printre acestea se numără, începând de anul acesta, și Galați și Cugir, care își propun să valorifice la maxim oportunitățile oferite.
Muncipiul Galați și orașul Cugir fac parte, începând din februarie, din rețeaua globală UNESCO a „Orașelor care învață”. UNESCO Global Network of Learning Cities – (GNLC) s-a extins anul acesta cu 62 de localități, ajungând la 356 de orașe din întreaga lume. Printre ele se numără și Reșița, prima localitate din România care s-a alăturat inițiativei în 2022.
„Aderarea localităților românești la aceste forme de colaborare internaţională demonstrează că țara noastră este un actor activ în peisajul contemporan al diplomației.“, a precizat Janina Sitaru, secretar de stat pentru relații interinstituționale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Membrii rețelei GNLC UNESCO își concentrează activitățile și dezvoltă parteneriate în domenii precum:
– educația pentru dezvoltare durabilă.
– echitate și incluziune.
– planificare, monitorizare și evaluare educațională.
– educație pentru cetățenia globală.
Strategii pe termen lung
MAE a avut rolul de facilitator al includerii celor două orașe în rețeaua UNESCO. Demersurile ministerului în direcția participării crelor două orașe au venit în completarea inițiativelor deja lansate de administrațiile locale.
„Decizia noastră de a adera la această rețea a fost consolidată de istoricul inițiativelor deja existente în Municipiul Galați. În principal de angajamentul puternic față de învățarea pe tot parcursul vieții la nivelul administrației. Este o premisă esențială pentru a deveni parte din această rețea.“, ne-a declarat Petrică Pațilea, purtător de cuvânt al Primăriei Galați.
Potrivit acestuia, municipiul are investiții record în educație, care vizează dezvoltarea unui mediu propice pentru învățarea continuă. Inițiativă care se realizează deja prin conectarea instituțiilor educaționale și mobilizarea eficientă a resurselor din diferite sectoare. Scopul este de a susține învățarea incluzivă și de calitate și adoptarea noilor tehnologii în procesul educațional.
În cazul orașului Cugir, un rol important în luarea deciziei l-a avut și exemplul dat de Reșița. Între cele două localități există numeroase similitudini, ne-a precizat Diane-Elisabeta Dobrean, director general al Centrului Cultural Cugir și responsabilul proiectului. „Încă de la început am privit cu interes aderarea la GNLC pentru că dorim să schimbăm lucrurile în bine. Iar acest lucru poate fi realizat în bună năsură prin educație și învățare, indiferent de vârstă, categorie socială sau domeniul în care vizăm schimbarea. Transformarea pe care ne-o dorim și acțiunile derulate în acest sens sunt un atuu în acest sens”, a precizat Dobrean.
Primaria Municipiului Galati. Sursa foto: Arhiva companiei
„Universitatea Vârstei a treia“ la Galați
Aderarea la rețeaua UNESCO se înscrie într-un efort mai amplu derulat de cele două orașe. Astfel, un obiectiv important în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Galați este garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți locuitorii.
Un exemplu în acest sens este inițiativa „Universitatea Vârstei a treia“, lansată de Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați. „Este un proiect de pionieriat în România, care aşază în centrul acţiunilor sale seniorii. Inițiativa este construită după un model de origine franceză şi adaptată spaţiului cultural şi academic gălăţean. «Universitatea Vârstei a treia» este definită prin aspecte precum învăţare pe tot parcursul vieţii, incluziune socială, dialog intergeneraţional, valorizare şi valorificarea potenţialului uman“, a explicat Petrică Pațilea. Potrivit acestuia, fiecare grupă de studiu cuprinde 25-30 de studenți cu vârste între 55 și 85 ani. Anual, între 120 și 150 de studenți seniori se înscriu la cursurile organizate. Programul cuprinde 10 module distincte. Acestea abordează teme precum dreptul, medicina, arta, istoria, filosofia, economia, știința și ingineria, turismul și limba engleză.
Cugir Urban Living Lab
Și în cazul orașului Cugir, aderarea la GNCL vine în continuarea unor inițiative deja demarate în acest sens. „Ne dorim să găsim noi forme de susținere a schimbărilor pe care orașul Cugir le-a pornit deja. Căutăm noi modele pentru a parcurge în continuare acest drum de reinventare de la orașul monoindustrial, la unul verde, bazat pe o economie circulară și atractiv din punct de vedere turistic.“, a subliniat directorul centrului cultural din Cugir.
Strategia orașului cuprinde mai multe proiecte de învățare continuă, precum crearea unui hub educațional și a unui incubator social. Există însă nu doar planuri, ci și rezultate concrete deja. Cum este de exemplu proiectul Lotus, care se adresează persoanelor vârstnice și urmărește menținerea activă, integrarea și implicarea acestei categorii.
De asemenea, localitatea a fost aleasă de ADR Centru ca oraș pilot pentru implementarea conceptului de laborator viu. Cugir Urban Living Lab are rolul de a facilita dialogul dintre administrația locală, mediul academic, cel privat și societatea civilă. Proiectul urmărește crearea unei școli comunitare, care să asigure oportunități de formare în domeniul turismului și meșteșugurilor. Dar și revalorificarea bunurilor, a resurselor, economiei circulare și infrastructurii verzi.
Primaria orasului Cugir. Sursa foto: Arhiva companiei
Planuri de viitor
Ambele orașe au în vedere valorificarea oportunităților oferite de înscrierea în rețeaua globală UNESCO.
„Membrii GNLC au oportunitatea de a consolida parteneriate internaționale cu alte orașe din rețea, instituții educaționale și organizații. Acest lucru deschide calea către schimburi culturale și de expertiză. Dar și către obținerea unor surse de finanțare externă care să vizeze aspecte ce țin de educație pentru dezvoltare durabilă, facilitarea învățării pentru și la locul de muncă sau dezvoltarea abilităților antreprenoriale.“, a precizat purtătorul de cuvânt al primăriei Galați. Potrivit acestuia, programele de formare, workshop-urile și conferințele internaționale pot stimula inovația și creativitatea. Totodată, inițiativele de succes din alte orașe pot inspira abordări și soluții noi pentru provocările locale.
În cazul orașului Cugir, colaborarea va începe de pe plan local. „Vom colabora mult cu Reșița. Orașul are deja are experiență în rețea și ne leagă multe similitudini economice și sociale. Vom colabora, desigur, și cu orașul Galați ca partener de aderare. Avem convingerea că, după ce ne vom cunoaște mai bine și partenerii de rețea din afara granițelor, vom găsi multe lucruri noi de învățat care vor fi utile aici la noi pe plan local.”, a mai declarat Elisabeta Dobrean.
