Veniturile mai mici decât se așteptau și cheltuielile suplimentare la nivel local și regional amenință să crească și mai mult deficitul bugetar din Franța. Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a avertizat cu privire la o înrăutățire a finanțelor publice, amenințând cu o nouă creștere a deficitului bugetar într-un moment în care țara se află în blocaj politic.
Într-o scrisoare adresată luni parlamentarilor și consultată de Financial Times, Le Maire a pus derapajele pe seama unor venituri fiscale mai mici decât se așteptau și a cheltuielilor suplimentare descoperite recent la nivelul departamentelor locale și regionale.
Franța riscă un blocaj economic
„Principalul risc este legat de o creștere extrem de rapidă a cheltuielilor autorităților locale, care, singură, ar putea afecta conturile din 2024 cu 16 miliarde de euro față de programul de stabilitate 2024-2027”, se arată în scrisoare, cu referire la planurile de cheltuieli trimise la începutul acestui an la Bruxelles.
În consecință, deficitul public ar putea crește la cel puțin 5,6% din producția economică în acest an, conform unei previziuni actualizate a trezoreriei franceze. Noul derapaj survine în timp ce președintele Emmanuel Macron se străduiește să numească un nou prim-ministru și să formeze un guvern viabil, la două luni după alegerile legislative anticipate care au dus la un parlament suspendat.
Puterea președintelui a fost slăbită în urma votului, deoarece propriul său partid centrist a pierdut locuri, în timp ce nicio altă forță nu a obținut o majoritate absolută. Impasul nu face decât să îngreuneze elaborarea unui buget pentru 2025, care în mod normal trebuie să fie încheiat până în toamnă și care ar semnala Comisiei Europene și agențiilor de rating modul în care Franța intenționează să reducă cheltuielile.
Emmanuel Macron. Sursa foto:
A doua economie a Europei găfâie pe fondul blocajului politic
La 5,6 % din produsul intern brut, deficitul pentru 2024 ar depăși obiectivul de 5,1% pentru acest an și ar depăși nivelul de 5,5 % din 2023 ceea ce ar însemna o pată pe credibilitatea economică a lui Macron, deoarece a ratat în mare măsură obiectivul de 4,9 %.
Reducerile de cheltuieli impuse în Franța în temeiul normelor fiscale revizuite nu se vor schimba, a declarat un oficial UE, și va fi nevoie de „un efort mai mare” pentru a aduce deficitul francez sub 3% din PIB. Macron și guvernul său s-au angajat până acum să aducă deficitul sub ținta UE de 3% din PIB până în 2027, deși acest lucru ar putea implica acum reduceri mai mari ale cheltuielilor.
Bruxelles-ul a supus deja Franța unei așa-numite proceduri de deficit excesiv pentru a o determina să își înăsprească politica fiscală. Până în prezent, Macron a exclus crearea unui guvern în întregime de stânga, așa cum a susținut o coaliție de partide de stânga. Această perspectivă a îngrijorat piețele financiare, deoarece campania de stânga a inclus o serie de promisiuni privind cheltuielile publice.
Sursă foto: fpri.org
Franța trebuie să reducă deficitul bugetar sub ținta de 3% din PIB
Chiar dacă Macron începe prin a numi un nou prim-ministru, așa cum se așteaptă săptămâna aceasta, există puține certitudini că un nou cabinet va fi capabil să facă față voturilor parlamentare sau să poată adopta un buget pentru 2025, un proces programat în mod normal pentru luna octombrie. Partidele de opoziție au lansat un avertisment cu privire la noul deficit.
„Ei dau lecții de finanțe întregii lumi și ne acuză că vrem să sărăcim Franța. Dar ei duc țara în zid”, a declarat pe X Manuel Bompard, un politician de rang înalt. Sub conducerea ministrului de finanțe interimar Le Maire, guvernul demisionar a încercat să pună în aplicare elementele de bază ale unui buget pentru 2025 și să limiteze cheltuielile, inclusiv prin înghețarea unor bugete ministeriale.
Însă, aceste măsuri ar putea fi anulate de guvernul care urmează, în timp ce ar putea fi necesare măsuri suplimentare față de reducerile de cheltuieli în valoare de 25 de miliarde de euro introduse în 2024 pentru a menține deficitul pe drumul cel bun, a afirmat Le Maire în scrisoarea adresată parlamentarilor, potrivit Financial Times.
