Președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a susținut că decizia Guvernului de a fiscaliza bacșișul scoate la lumină mai mulți bani din piață. Oficialul a oferit mai multe detalii despre modul în care se aplică această măsură și cum este percepută aceasta de operatorii economici din România.
De pildă, Manonescu a dat un exemplu, spunând că, acum „nu mai poți să spui c-ai avut pe seară bacșișuri colectate de 1.500 de lei, când vânzările au fost de 1.000 de lei la 3 mese, că nu se leagă. Nu pare credibil că cineva a lăsat bacșiș de 1.500 lei la o consumație de 1.000 lei”.
Ulterior, Manolescu a urmat traseul scenariului, menționând că se puteau obține venituri din bacșiș de 1.500 de lei doar dacă în acea seară s-au vândut produse sau au fost efectuate servicii de 10.000 de lei.
„Prin acest mecanism (n.r. – fiscalizarea bacșișului) se mai scot la lumină sau este forțată înregistrarea în veniturile unităților a acestor vânzări, care poate înainte un erau toate”, a mai susținut Dan Manolescu.
Fiscalizarea, varianta optimă pentru Horeca
Președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a menționat că această fiscalizare a bacșișurilor este varianta benefică pentru industria Horeca din România, întrucât sumele obținute din tips puteau fi impozitate după procedurile aplicate salariilor.
„Această reglementare vine de fapt cu o reducere a fiscalității pentru că dacă nu aveam o reglementare anterior, aceste sume nu puteau să aibă un alt regim decât de salariu. Prin urmare, erau taxate cu toate taxele: impozit, contribuții și așa mai departe”, a susținut Manolescu în interviu acordat celor de la Hotnews.
Oficialul a mai subliniat faptul că decizia de a fiscaliza bacșișurile a venit din partea unei majorități a zonei Horeca din țara noastră, care „a venit și a cerut o reglementare clară cu privire la acest lucru”.
„Adică să nu ne mai facem că nu există. Există și e o cutumă. Nu doar în România, peste tot pe-afară există acest sistem reglementat în diverse moduri. A mai fost și la noi reglementat în 2015, n-a funcționat prea bine sau poate era prea nou la acel moment și s-a făcut prea repede. S-a renunțat la el”; „A venit iarăși industria și a zis că e nevoie de o astfel de reglementare. S-a făcut un proiect de Ordonanță la vremea respectivă care n-a mai trecut ca ordonanță. S-a depus ca proiect de lege. A rămas în Parlament în dezbatere un timp destul de îndelungat. S-a reluat subiectul anul trecut și s-a ajuns la o reglementarea la care nu a spus nimeni că e perfectă, dar eu zic că un mare pas înainte”, a precizat președintele Camerei Consultanților Financiari.
Bacșișul îl primește personalul
Dan Manolescu a mai susținut faptul că sumele provenite din bacșiș sunt destinate personalului care a întâmpinat și servit clienții, și nu operatorului economic.
„La nivel de impozit al venitului operatorului se menționează expres că nu sunt venituri ale operatorului, că nu i se cuvin lui, ci sunt lăsate personalului din unitate. E nevoie de o reglementare la nivel intern de a se decide cum se împart acei bani: dacă primesc doar cei care servesc la masă, dacă primește și personalul din bucătărie”, a explicat expertul fiscal.
În ce constă fiscalizarea
Guvernul României a decis ca, de la 1 ianaurie 2023, să impună un impozit de 10% veniturilor din bacșiș.
Potrivit legii, clienții, care doresc să lase pe lângă consumație niște bani în plus pentru serviciile oferite de personalul operatorului economic, trebuie să primească, înainte de emiterea bonului fiscal, o notă de plată pe care să treacă dacă și cât vor să lase bacșiș.
Consumatorii au două opțiuni la dispoziție pentru a acorda bacșiș:
a) fie să lase bacșiș într-un procent fix, de până la 15% din valoarea consumației
b) fie să lase bacșiș o sumă anume (chiar și dacă este mai mare de 15% din valoarea consumației).
După ce au ales una dintre variante, se emite bonul fiscal, pe care trebuie trecut inclusiv bacșișul. Iar plata consumației și a bacșișului se poate face fie cu numerar, fie cu cardul bancar, după cum alege clientul, scriu cei de la avocatnet.
