Intrată recent în NATO, Finalnda își plasează proviziile militare dincolo de granițele sale și își pregătelte economia pentru a rezista unui atac al Rusiei.
Finlanda și-a testat cu succes capacitatea de a gestiona o economie de război. Țara nordică a început să depoziteze echipamente militare în afara granițelor pentru a face față unei Rusii tot mai agresive.
Generalul-locotenent Mikko Heiskanen, adjunctul șefului de stat major pentru armament și logistică în cadrul forțelor de apărare finlandeze, a dat mai multe detalii despre pregătiri. Generalul a declarat recent că Finlanda a verificat recent peste 1.000 de acorduri pe care le are cu companii private pentru a produce echipamente sau a furniza servicii pentru vremuri de război.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o criză pe termen lung. Am am verificat toate acordurile. Am testat achizițiile nu doar pentru muniție, ci și pentru alte materiale. Testăm planurile și pregătirea partenerilor noștri strategici”, precizat Heiskanen.
Producția de obuze a crescut de 10 ori
Finlanda, care are cea mai lungă graniță cu Rusia dintre toate țările NATO sau UE. Țara s-a pregătit, timp de decenii, pentru un posibil atac din partea vecinului său estic. Strategia a dus la un nivel de pregătire poate fără egal în lumea occidentală. Finlandezii au avut numeroase conflicte cu Rusia. Cel mai cunoscut din acestea este războiul de iarnă din 1939-40. Conflictul s-a soldat cu sute de mii de victime în rândul armatei sovietice invadatoare.
Statul finlandez deține părți din lanțul de producție chiar și la companiile private de armament. Acest lucru îi permite să apeleze la ele rapid pentru a începe să fabrice materiale necesare pentru război.
De altfel, Finlanda început deja să crească producția pentru muniție după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022. În prezent, produce de aproximativ 10 ori mai multe obuze decât în urmă cu doar cinci ani, potrivit lui Heiskanen.
Un model pentru statele NATO
Finlanda a răspuns la atacul Rusiei asupra Ucrainei prin aderarea la NATO anul trecut, punând capăt unor decenii de nealiniere militară.
În ciuda faptului că este un membru nou, Helsinkiul este solicitat în mod regulat de alte țări NATO pentru sfaturi cu privire la modul de îmbunătățire a pregătirii lor. În multe state membre, aceasta a fost redusă în anii care au urmat sfârșitului războiului rece.
„Finlanda este standardul de aur. Nu au lăsat garda jos în anii 1990 și 2000. Iar acum majoritatea dintre noi nu putem decât să stăm și să admirăm ceea ce au. Capacitatea lor de a mobiliza oamenii și afacerile în situații de criză este cu adevărat impresionantă”, a declarat un diplomat de rang înalt al NATO.
Heiskanen a declarat că apartenența la NATO trebuie să ducă la o schimbare în mentalitatea Finlandei: „Nu mai suntem singuri. Putem avea încredere în alții. Nu trebuie să ne punem toate ouăle într-un singur coș. Nu trebuie să deținem toate vacile care să producă lapte pentru noi”.
Depozite peste granițe
Generalul a mai explicat că țara sa a început să depoziteze echipamente militare în Norvegia vecină. Va începe în curând în Suedia, un alt nou membru NATO, precum și în țări mai îndepărtate.
„Plănuim să depozităm echipamente în alte țări. Este o problemă de securitate a aprovizionării, de dispersare a stocurilor. Am început deja parțial acest lucru. Intenționăm să o facem în special cu Suedia și Norvegia, dar și cu țări mai îndepărtate. Este vorba despre echipamente și muniții și poate piese de schimb”, a adăugat el.
Noul președinte al Finlandei, Alexander Stubb, a declarat luna trecută pentru Financial Times că alte state europene ar trebui „să devină mai finlandeze”. „Cu alte cuvinte, să fie mai pregătiți. Trebuie să te pregătești pentru ce e mai rău pentru a evita ce e mai rău”, a spus Stubb.
