Traderii și-au majorat pariurile că euro ar putea scădea din nou la paritate cu dolarul. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care inflația extrem de ridicată și creșterea solidă din SUA sporesc așteptările că Rezerva Federală va începe să reducă ratele dobânzilor abia la câteva luni după Banca Centrală Europeană.
Investitorii au cumpărat opțiuni care vor fi plătite dacă moneda comună scade la 1 dolar sau mai jos. Pe baza prețului acestor opțiuni, strategii de la Bank of America spun că piețele evaluează acum la peste 10% șansele ca un astfel de scenariu să se întâmple în următoarele șase luni. La începutul lunii ianuarie, piața nu vedea aproape nicio șansă ca acest lucru să se întâmple.
Euro este în scădere
De la începutul lunii ianuarie, euro a scăzut cu 3,5% față de dolar. Pentru a ajunge la paritate ar fi nevoie de o nouă scădere de aproape 6,5%.
„Acum se pare că piețele au aruncat prosopul cu privire la reduceri substanțiale ale dobânzilor în SUA. Traderii sunt destul de siguri că BCE va începe relaxarea în iunie”, a declarat Francesco Pesole, strateg de valută la ING.
Costul pariului pe o slăbiciune suplimentară a euro pe piața opțiunilor „a crescut destul de dramatic în ultima vreme”, a adăugat el.
Semnele de inflație și creșterea rezilientă din SUA au determinat comercianții să își reducă pariurile cu privire la cât de repede vor scădea costurile de împrumut în cea mai mare economie a lumii. Traderii estimează în prezent mai puțin de două reduceri de un sfert de punct ale ratei dobânzii în acest an din partea Fed. Așteptările erau de peste șase la sfârșitul anului trecut.
În schimb, în zona euro, ritmul anual al inflației a scăzut la 2,4% în martie. A ajuns aproape de ținta de 2% stabilită de BCE. Creșterea rămâne, de asemenea, relativ lentă. FMI a declarat marți că economia americană este pe cale să crească cu 2,7% în 2024. Acesta este un ritm mai mult decât triplu față de cel al zonei euro.
Cât de mult afectează acțiunile sociale euro?
Temerile legate de o extindere a conflictului din Orientul Mijlociu și de potențialul efect al creșterii prețului petrolului au declanșat, de asemenea, avertismente cu privire la un impact asupra monedei comune. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care Europa este dependentă de importurile de energie.
Ultima dată, euro a scăzut la paritate cu dolarul în 2022. S-a întâmplat pentru prima dată în ultimele două decenii. A avut loc pe fondul șocului prețurilor la energie declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și în timpul unei uriașe perioade de creștere a dolarului.
„Economia americană încă nu aterizează [slăbind]. Riscul de creștere a prețurilor petrolului a crescut. Acest lucru a crescut dramatic riscul pentru un euro-dolar și mai slab, chiar la paritate”, a declarat Athanasios Vamvakidis, șeful global al strategiei valutare G10 la Bank of America.
Cum este piața petrolului?
Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marți pentru CNBC că banca centrală va monitoriza „foarte atent” prețul petrolului. A precizat că reacția pieței în urma atacurilor aeriene ale Iranului asupra Israelului de la sfârșitul săptămânii trecute a fost până acum „relativ moderată”.
Semnele de escaladare în Orientul Mijlociu ar putea, de asemenea, să împingă dolarul în sus. Investitorii gravitează de obicei spre siguranța percepută a dolarului în perioade de stres.
Deutsche Bank și JPMorgan au avertizat că BCE ar putea fi nevoită să acționeze mai treptat atunci când va începe să reducă costurile de împrumut. Diferențele dintre ratele dobânzilor ar putea cauza o slăbiciune excesivă a monedei comune. Poate risca o nouă creștere a inflației prin creșterea prețului produselor importate.
Însă Jane Foley, șefa departamentului de strategie valutară de la Rabobank, a declarat că BCE ar putea să nu se opună unei slăbiri treptate a euro. Aceasta începe să se concentreze „mai mult pe riscurile de creștere decât pe cele legate de inflație”.
Un curs de schimb mai slab ar putea ajuta exporturile, a spus Foley. Impulsul dat creșterii ar fi binevenit în special pentru țările din regiune, precum Franța și Italia. Aceste două state se luptă cu deficite guvernamentale în creștere, notează ft.com.
