Subiectul Revoluției din România, decembrie 1989, a fost, este și va rămâne întotdeauna o enigmă pentru foarte multă lume. Diverși istorici și nenumărate voci vin cu diverse vin mereu cu diverse opinii și teoreme privind aceste evenimente. Cu toate acestea, posibil cele mai încredințate persoane care ar avea ceva de spus sunt chiar cei care au fost de față, în subteranele problemei.
Un bun exemplu în acest sens este Virgil Măgureanu, primul șef al serviciilor secrete din România de după căderea comunismului. Acesta s-a oferit să poarte o discuție amănunțită cu profesor doctor în istorie Lavinia Betea în scopul realizării unei cărți de tip interviu-mărturisire. „El a dorit să-și spună povestea, să se elibereze. Sunt oameni care, indiferent de vârstă, au o structură energetică, iar la el predomină motivația, nu poate trăi fără să facă ceva. A dorit să ca spusele lui să se lovească de omul care nu a făcut parte din sistem, care nu a fost în mijlocul întâmplărilor”, mărturisește Lavinia Betea în cadrul podcastului „Istorii secrete” de la „Hai România”.
Astfel, o temă de discuție care a interesat mult pe Lavinia Betea a fost marea teorie conform căreia ar fi existat un complot bine pus la punct care ar fi vizat eliminarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu. „L-am întrebat pe Măgureanu: <Dumneavoastră ce spuneți? A fost sau nu a fost revoluție?>. Mi-a răspuns doar scuturând din cap, un subtil <NU>”, declară profesorul în istorie. „Ipoteza mea este că a existat un complot de a-l da jos pe Ceaușescu, a fost ceva petrecut în intimitate, însă în 1989, acest complot doar a coincis cu ce s-a întâmplat în decembrie 1989”, spune Lavina Betea din cercetările și documentațiile sale pe această temă.
Nemulțumirile față de politicile lui Nicolae Ceaușescu
Virgil Măgureanu, înainte de 1989, făcea parte din elitele intelectuale ale României, era cadru didactic la o bine cunoscută academie, „Ștefan Gheorghiu”, care la avea vreme era menită în a pregăti viitoarea elită politică și economică a țării. „Tocmai de aceea s-au ars și arhivele, ca să nu se mai știe cine a trecut pe acolo”, subliniază Betea.
Tocmai prin cadrul postului pe care îl deținea, Virgil Măgureanu știa realitatea de la acele vremuri din România, era la curent cu ce se întâmpla în țară și făcea o paralelă între aceste amănunte și imaginea pusă în față de Partidul Comunist. „Această idee, că Măgureanu era nemulțumit de ideile lui Ceaușescu, mi s-a părut sinceră. Pe acea vreme, nu se găsea intelectual mulțumit. Toți dintre ei cunoșteau realitatea foarte bine. Vorbeau între ei, povesteau ce li se întâmplă, mai ales că Măgureanu era dornic de conversații. Mai ales că apoi a fost trimis de Partid în județe, stătea la hotelul de partid, era plimbat prin teritoriu, vedea lucrurile așa cum sunt”.
Complotul și complotiștii
„Se știe că exista o strategie pe modelul în care a fost dat jos Hrușciov din fruntea URSS, în 1964, adică cu ajutorul armatei. Dar eu sunt convinsă de un lucru pe care nu i le-am spus lui Măgureanu, că, într-o astfel de asociere, de însoțire, că toți cei care au ajuns lângă Iliescu după 1989, Măgureanu cred că a fost primul care i-a spus președintelui că el este cel mai potrivit să-i ia locul lui Ceaușescu”, completează doctorul în istorie, subliniind faptul că ar fi existat o strânsă legătură și colaborare între Virgil Măgureanu și Ion Iliescu, cel care a preluat frâiele consucerii imediat după Revoluție.
În acest sens, Lavinia Betea este de părere că nu ar trebui să-l numească nimeni pe Virgil Măgureanu „complotistul numărul unu”, ci „omul cel mai apropiat om de beneficiarul numărului unu al Revoluției din decembrie 1989”.
