Ion Cristoiu a fost invitat în data de 24 aprilie la podcastul HAI România, în cadrul programului special „Cristache și Cristoiu”. Jurnaliștii au abordat mai multe subiecte, dar cel care a fost explorat cel mai îndeaproape a fost acela al scandalului Bâstroe. În urmă cu trei zile, Ministerul Dezvoltării Comunităților din Ucraina a transmis un comunicat conform căruia Bâstroe ar fi o rută alternativă pentru transporturile de cereale ucrainene.
Tema abordată de Ion Cristoiu și Ionuț Cristache este îngrijorarea în fața unei „politici a faptului împlinit”, pe care Ucraina ar putea să o facă în cadrul acestei situații delicate. Amintim că în prezent, cele două țări fac măsurători pentru a se asigura de fezabilitatea lucrărilor de dragaj.
Privire pragmatică asupra relațiilor internaționale
Propunerea lui Ion Cristoiu este o privire pragmatică asupra modului în care țările relaționează. El este de părere că în contextul potrivit, fiecare stat vs încerca să-și îndeplinească idealul naționalul, iar Canalul Bâstroe se încadrează în această categorie pentru ucraineni. „Pentru a înțelege cazul Bâstroe, canalul navigabil Chilia – Bâstroe, Dunăre – Marea Neagră, făcut de ucraineni: un singur canal este navigabil, anume Sulina. Asta însemna pentru noi o mare afacere economică. Toți care voiau să navigheze trebuia să plătească. Au avut un proiect, și anume să creeze un nou braț al Dunării. Chilia, care era nenavigabil, să fie făcut navigabil – și-au împlinit un mare ideal național (…)
La fel și cu Ucraina. Este normal, este începutul. Această țară, cu Zelenski, este considerată vârful de lance al democrației, și în orice moment ei zic „Noi murim pe front și voi stați cu burta la soare. Dați-ne canalul!” (…) Așa am face și noi dacă am avea. E fereastră de oportunitate. Dacă nu era Revoluția bolșevică, nu luam în veci Basarabia. Sigur că era a noastră, dar a fost fereastra de oportunitate. Orice țară are acest interes. Trebuie să pleci în relația cu ei de la faptul că ei își urmăresc interesul”.
Canalul Bâstroe, oferit ucrainenilor cu girul clasei politice din România?
Un alt punct de vedere enunțat de Ion Cristoiu în cadrul podcastului este acela că oficialii români, la fel ca și cei ucraineni, au preferat să păstreze aceste discuții la un nivel relativ jos, de experți, de „grăniceri”. În acest fel, ar fi posibil pentru ucraineni să obțină canalul navigabil. Mai mult, celebrul jurnalist consideră că acest lucru are loc cu aprobarea tacită a clasei politice românești – sau, cel puțin, bazându-se indiferența ei față de aceste probleme.
„Deci a fost prima dată – repet – au pornit de la problemă. Problema este foarte importantă, că este o chestiune vitală, și pentru ei, și pentru noi. Nu era o problemă de graniță – un grănicer a tras în ăla… Când am luat Basarabia, erau mereu conflicte la granițe – se rezolvau la nivel de grăniceri.
L-au coborât la nivel de experți. Între cele două țări erau două delegații și se întâlneau. Ele luau la nivelul ăla – Zelenski și Iohannis – decizii. Deciziile, și la ei, și la noi, mergeau de sus în jos. Ce să facă experții fără nume?” și-a argumentat Ion Cristoiu poziția.
Episodul integral poate fi vizionat pe YouTube.
