Europa trebuie să sporească masiv investițiile, inclusiv prin împrumuturi comune. Decizia face parte dintr-o „nouă strategie industrială” pentru a ține pasul cu Statele Unite și pentru a evita dependența de China.
Ursula von der Leyen, șefa UE, i-a cerut anul trecut lui Mario Draghi, fost premier italian și șef al Băncii Centrale Europene, să prezinte un raport cu privire la modul în care blocul celor 27 de țări își poate spori competitivitatea pe fondul creșterii insecurității globale și a provocărilor economice.
Raportul său solicită investiții anuale suplimentare de cel puțin 750-800 miliarde de euro. Acesta reprezintă aproape cinci procente din produsul intern brut al UE.
Împrumuturile ar fi „fără precedent”
Draghi a recunoscut că acest lucru ar fi „fără precedent”, reprezentând un impuls mai mare decât Planul Marshall. Mișcarea este justificată de o „provocare existențială” cu care se confruntă blocul. „Pentru prima dată de la Războiul Rece, trebuie să ne temem cu adevărat pentru propria noastră conservare, iar motivul pentru un răspuns unificat nu a fost niciodată atât de convingător”, a declarat fostul premier italian la o conferință de presă la Bruxelles.
Planul lui Draghi pentru o „schimbare radicală” este bazat pe aproximativ 170 de propuneri. Decizia subliniază necesitatea de a reduce „decalajul în materie de inovare” atât față de Statele Unite, cât și față de China.
Acesta pledează pentru investiții „masive” în vederea finanțării priorităților Europei. Obiectivele variază de la consolidarea industriei sale de apărare la îndeplinirea unor obiective ambițioase de decarbonizare. Se evită în același timp dependența de tehnologiile chinezești curate, prin acordarea de sprijin direcționat pentru părți ale sectorului.
Slăbiciunile Uniunii Europene
Acesta a remarcat slăbiciunea UE în ceea ce privește tehnologiile emergente care vor determina creșterea viitoare. Doar patru companii europene figurează printre primele 50 de firme de tehnologie din lume.„Europa trebuie să devină un loc în care inovația înflorește”, a declarat Draghi.
De exemplu, raportul notează că UE produce 12 tipuri de tancuri, față de doar unul în Statele Unite. Se citează o mai bună armonizare între statele UE ca o modalitate de a consolida industria. „Am putea face mult mai mult dacă toate aceste lucruri ar fi făcute ca și cum am acționa ca o comunitate”, a spus Draghi.
Citând istoricul fond de redresare Covid al UE, Draghi a declarat că blocul ar trebui să emită noi „instrumente de datorie comune… pentru a finanța proiecte de investiții comune care vor spori competitivitatea și securitatea UE”. Uniunea a recurs la împrumuturi comune pentru un fond de 800 de miliarde de euro. Banii sunt meniți să sprijine economiile statelor membre afectate puternic de pandemie, însă conceptul rămâne controversat.
Germania și Țările de Jos se opun
Cel mai mare susținător al ideii este Franța. Însă alte țări, inclusiv Germania și Țările de Jos, se opun unei astfel de acțiuni. Puterile se tem că vor fi obligate să contribuie disproporționat față de alte state membre.
Ministrul german al finanțelor, Christian Lindner, s-a grăbit să respingă ideea. „Împrumuturile comune ale UE nu vor rezolva problemele structurale”, a spus el.
Conștient de opoziția față de propunerea sa, Draghi a declarat că împrumuturile comune vor fi posibile numai dacă „sunt îndeplinite condițiile politice și instituționale”, conform france24.
