Principalele partide ale coaliției de guvernare, PSD și PNL, și-au propus să rezolve o serie de probleme și să finalizeze mai multe negocieri în noua sesiune parlamentară. Printre acestea se numără creionarea unei reforme a pensiilor speciale şi finalizarea Legii Educaţiei. De asemenea, coaliția mai are restanțe în ceea ce privește codurile penale şi legile securităţii naţionale
În acest context, liberalii, prin vocea purtătorului de cuvânt al partidului, Ionuț Stroe, au anunțat că prioritățile din prima sesiune legislativă din 2023 sunt: finalizarea Legii Educaţiei și definitivarea reformei pensiilor speciale. Însă, obiectivul principal al partidului este terminarea Legii Educației, întrucât proiectul este dorit de Klaus Iohannis, iar ministerul este condus de un liberal.
De cealaltă parte, PSD consideră că obiectivul principal al partidului în prima sesiune parlamentară din 2023 este structurarea unei reforme a pensiilor speciale. Președintele acestei formațiuni politice, Marcel Ciolacu, a mărturisit că așteaptă ca ministrul Muncii, împreună cu Ministerul Justiției, să găsească forma constituțională pentru ca „acest capitol să fie închis pentru totdeauna”.
Dispute pe Legea Educației
Legea Educației se dorește a fi finalizată atât de PNL, cât și de PSD, însă social-democrații nu-și aduc aportul suficient în această privință, lucru care a creat tensiuni între cele două partide.
În prezent, cadrul legislativ care cuprinde actul educațional este dezbătut de experții din partidele de la Putere.
„Sunt câteva priorități pe care PSD le are. Una dintre ele se referă la accesibilitatea învățământului pentru cei din mediul rural sau cu venituri mici. Dacă ne uităm la indicatorul abandonului şcolar, vedem că lucrurile nu merg bine în această direcţie. Încercăm să regăsim în Legile Educaţiei măsuri care să îndrepte aceste inegalităţi. Dacă este nevoie de mai mult timp, experții PSD vor spune acest lucru”, a susținut Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, pentru Adevărul.
Inițial, Legea Educației trebuia să fie finalizată până pe data de 1 februarie, însă Vasile Dîncu, unul dintre experții care negociază creionarea acestui cadru legislativ, a cerut amânarea aprobării proiectului, lucru agreat și de PSD (partid din care Vasile Dîncu face parte).
În acest context, oficialii PNL au anunțat că sunt nemulțumiți de o eventuală amânare a legii, susținând că vrea ca proiectul să fie adoptat în actuala sesiune.
„(Avem) un calendar agreat în cadrul coaliţiei”. „Suntem încrezători că el va fi respectat şi vom putea promova acest proiect legislativ”, a susținut purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe.
Problemele reformei pensiilor speciale
În ceea ce privește forma legii remunerațiilor speciale, aceasta cuprinde aspecte care ar putea să nu treacă de controlul CCR. Astfel, pentru a rezolva această chestiune, liderii formațiunilor trebuie să găsească soluţii.
„În dezbaterea parlamentară, proiectul poate fi îmbunătăţit, poate fi pus în acord cu termenii constituţionali şi toţi ne dorim în cadrul coaliţiei să avem un proiect care de data aceasta să treacă această probă pe care, din păcate, foarte multe proiecte care au eliminat aceste pensii speciale au picat-o”, a menționat Ionuț Stroe în ceea ce privește reforma pensiilor speciale.
„Fuziunea” alegerilor
Mai mulți oficiali din PNL au adus în discuție posibilitatea ca alegerile parlamentare să fie comasate cu cele locale. Însă, măsura a fost declarată neconstituțională de CCR.
Dar, liberalul Ionuț Stroe a susținut că „există suficiente argumente, şi de natură constituţională” pentru punerea în aplicare a acestei inițiative, chiar dacă judecătorii CCR au menționat că un astfel de demers încurcă alegătorii prin numărul mare de buletine de vot și încalcă dreptul de a fi ales la ambele scrutinuri pentru candidați.
„Acum vom vedea şi probabil că cei din zona juridică, constituţionaliştii partidelor, vor încerca să evite acea problemă sesizată de Curte la vremea respectivă”, a susținut Stroe.
De cealaltă parte, potrivit celor de la „Adevărul”, comasarea celor două scrutinuri nu ar fi agreată de PSD, care a evitat în mai multe rânduri să transmită un punct de vedere. De asemenea, nici UDMR nu este încântată de varianta comasării.
„Bătălia” pe „taxa de solidaritate”
Președintele PSD, Marcel Ciolacu a susținut că vrea să impună o „taxă de solidaritate” companiilor cu profituri uriașe din țara noastră, însă s-a lovit de refuzul liberalilor.
Liderul social-democrat a spus că, într-un mediu concurenţial, este corect ca legislaţia să fie uniformă pentru toată lumea. Astfel, o taxă de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari reprezintă, în opinia sa, „o regulă corectă”.
De cealaltă parte, deputata PNL Maria Horga a susținut că propunerea șefului PSD încălcâ un principiu de bază al Codului Fiscal, și anume acela că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate: „Coaliția are un program de guvernare asumat, în care aceste propuneri ale lui Marcel Ciolacu nu se regăsesc. PNL nu va susține noi modificări ale Codului Fiscal, mai ales astfel de propuneri care vor afecta negativ economia, mediul de afaceri și bunăstarea cetățenilor”.
