Portul Constanța este un obiectiv strategic de importanță națională, economică și militară. Însă, pe timpul războiului, acesta nu poate valorifica oportunitățile generate de blocada rusă.
Afacerile celui mai mare port românesc stagnează fără oportunități reale de a progresa, deși în actualul context s-ar putea îmbogăți.
Pe perioadele de criză și război apar noi oportunități de afaceri. Astfel, industriile se reașează și ajung să se ridice bussines-uri. Războiul pornit de Vladimir Putin cu statul vecin a generat în pierderi masive teritoriale suferite de Ucraina. Astfel, acestea au făcut ca, dintr-odată, Portul Constanța să capete importanța regională pe care România nu a putut sau știut să o valorifice în trecutul său.
Oportunități ratate
Această perioadă este, de asemenea, extrem de importantă fiindcă s-au recoltat primele culturi de cereale, iar Ucraina este, tradițional, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali. Fără accesul la porturile sale și cu un front minat în apele sale teritoriale din Marea Neagră, o alternativă la îndemână ar fi trebuit să fie redirecționarea grâului ucrainean către Portul Constanța și încărcarea lui pe vapoare, de aici.
La Constanța, însă, blocajul anunțat încă din primăvară s-a adeverit în vară. Operațiunile uzuale de manipulare a mărfurilor sunt precedate de zile întregi de așteptări, iar cozile de camioane s-au format extrem de repede. Astfel de întârzieri dau peste cap toată campania de recoltare pe plan intern, mai ales fiindcă este vorba de cereale și produse agricole.
Probleme mari pentru fermierii români
În contextul anilor anteriori, agricultorii români care-și exportă producția stabileau zilele în care adunau cerealele din câmp, în acord cu traderii și clienții. Astfel, combinele își făceau treaba pe câmp, urmând ca apoi roadele să ajungă direct în camioanele care plecau spre port. Acolo, cerealele erau procesate și intrau fie în siloz, fie urcau pe vapor și plecau spre țările importatoare.
În momentul acesta, camioane se mai găsesc doar în port, unde acestea așteaptă să descarce. Așadar, agricultorii sunt nevoiți să depoziteze cerealele, până când se vor găsi mașini libere, pentru a transporta marfa la Constanța. Acest lucru înseamnă costuri adiționale, precum și riscuri: grâul ajunge să putrezească înainte să fie încărcat pe vapoare.
Iar în cazul unor culturi mai sensibile, precum rapița, orice zi în plus în care plantele stau pe câmp duce la diminuarea recoltei, care este pur și simplu scuturată de vânt și risipită, conform hotnews.
