Odată cu înaintarea în vârstă, pentru sănătatea mintală, stabilitatea mediului social capătă o importanță tot mai mare. Extrem de benefice sunt menținerea unor legături strânse cu familia sau cu prietenii, aceste considerente fiind ingredientele cheie pentru o îmbătrânire sănătoasă, aspecte cuprinse în mai multe cercetări medicale.
În mod natural, înaintarea în etate vine la pachet, pentru toată lumea, cu o serie de neplăceri caracterizate prin declinuri în materie de sănătate a minții și a corpului. Însă, menținerea unui mediu social pozitiv ajută la combaterea efectelor generate de îmbătrânire.
Relația dintre mediul social și cauzele îmbătrânirii
Preocupările oamenilor de știință s-au reflectat și asupra resurselor pe care le poate oferi mediul înconjurător asupra ritmului de îmbătrânire. „Încă nu știm foarte bine cum poate mediul nostru social să „intre sub piele” și să ne afecteze corpul și creierul, dar multe lucrări recente au indicat schimbări la nivelul reglării genetice, cum sunt activate și dezactivate genele noastre”, este opinia exprimată de Noah Snyder-Mackler, profesor asistent la Școala de Științe ale Vieții de la Universitatea de Stat din Arizona, la centru pentru Evoluție și Medicină, afiliat și la Centrul de Cercetare a Bolilor Neurodegenerative de la Institutul Biodesign al ASU.
Grație noilor tehnologii, oamenii de știință pot identifica legătura misterioasă dintre dinamica mediului social și modificările moleculare din creier, o sarcină dificilă din cauza faptului că studiile pe oameni sunt dificil de realizat iar procesul de îmbătrânire se desfășoară pe durata a zeci de ani.
În aceste condiții, oamenii de știință ca Snyder-Mackler au apelat la primatele neumane, pentru a concluziona modul în care mediul social influențează fiziologia de la nivelul organismului și până la genele noastre.
Concluziile studiului
O echipă internațională de cercetare condusă de Snyder-Mackler, Kenneth Chioiu și Alex DeCasien au demonstrat că într-o populație de maimuțe macaque, femelele cu un statut social sporit aveau profiluri moleculare mai tinere și mai rezistente, oferind o legătură cheie între mediul social și creierele sănătoase.
Acest studiu se bazează pe mai mult de 15 ani de muncă a echipei noastre care a investigat interacțiunile dintre comportamentul social, genetica și creierul macacilor Cayo”, a afirmat Michael Platt, profesor la Școala de Medicină Perelman, la Școala de Arte și Științe și la Școala de Afaceri Wharton de la Universitatea din Pennsylvania. „Descoperirile făcute de echipa noastră demonstrează valoarea întregii munci și a resurselor investite în acest studiu pe termen lung” a adăugat Platt.
James Higham, profesor de antropologie la Universitatea din New York a arătat faptul că „ Studiul arată valoarea construirii unor rețele de colaborare pe termen lung între instituții. Finanțarea pe termen lung a unor astfel de rețele este cheia pentru a permite realizarea unor descoperiri multidisciplinare importante în cadrul populațiilor de animale naturaliste”, potrivit alephnews.ro.
