Ziua de 24 ianuarie este data la care românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române sau Mica Unire, eveniment istoric petrecut în urmă cu 165 de ani. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Ţării Româneşti. Anterior, cu 19 zile înainte, pe 5 ianuarie 1859, acesta fusese ales şi domnitorul Moldovei. Astfel s-a ajuns la unirea Moldovei cu Ţara Românească prin alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele principate.
Actul istoric de la 1859 a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar. Acţiunea nu a fost însă pe placul Marilor Puteri ale momentului. Cancelariile acestora au considerat Mica Unire o încălcare a Convenţiei de la Paris. Misiunile diplomatice speciale ale noului stat din capitalele Marilor Puteri au câştigat însă susținere pentru cauza românească. Ca urmare, Franţa, Anglia, Rusia, Prusia şi Sardinia au recunoscut Mica Unire încă din aprilie acelaşi an.
Desfășurarea evenimentelor
Alegerile s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 20 şi 24 ianuarie 1859. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri.
Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie, la ora 11.00. Cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate.
În cadrul Conferinţei de la Paris a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută la 13 aprilie alegerea lui Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 6 septembrie 1859.
Poarta a emis abia pe 4 decembrie 1861 „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”. Acesta admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor. Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie 1862. Iar pe 24 ianuarie se deschidea primul Parlament al României. Cu această ocazie, Cuza a proclamat, în mod solemn, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar Bucureştiul a fost proclamat capitala noului stat
Personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza
Născut în 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a ales cariera militară de tânăr, ajungând colonel în armata Moldovei. Dar a urmat la Paris, studii în Litere, Drept şi Ştiinţele Războiului. Tânărul domnitor și-a pus amprenta pe cele două Principate şi, în cele din urmă, pe România. Cuza a fost principe al Moldovei şi al Ţării Româneşti în perioada 1859-1962, înainte să devină primul domnitor al României, perioada 1862-1866.
El a pus bazele primului serviciu poştal modern. Totodată a inaugurat Spitalul „Noul Pantelimon”, contribuind inclusiv cu o donaţie de 2000 de galbeni. A fost unul din inițiatorii și susținătorii primei linii de cale ferată din România, acordând companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu
Alexandru Ioan Cuza a abdicat în februarie 1866, în urma unui complot pus la cale de liberali radicali şi conservatori. Domintorul şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în exil, la Paris, Viena şi Wiesbaden. Cuza a încetat din viaţă în mai 1873, într-o cameră a Hotel Europa din Heidelberg, potrivit observator.
