Războiul a îngreunat viața persoanelor fizice, provocând o inflație mai mare decât cea provocată de COVID-19. Costul alimentelor de bază din magazine a crescut cu 60-70% în ultimul an. Prețurile la utilități (cum ar fi gazul și energia) au crescut și ele cu aceleași procente ca și creșterea salariilor, însă, după ajustarea la inflația de 16%, salariile reale din 2022 au fost cu 4% mai mici decât cele din 2021.
Odată cu criza financiară din 2008, ratele dobânzilor bancare au crescut până la niveluri la care, potrivit analiștilor, însemnau un dezastru. Toată lumea a fost martoră la declararea falimentului Italiei în momentul în care piețele îi împrumutau bani cu 7%.
Economia României la un an de război
La rata actuală de împrumut de a României de aproape 7%, nimeni nu pare îngrijorat. Deși economia României a crescut cu 4,8% în 2020, în ciuda crizei, economia UE a continuat să fie în exces. Când Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, nimeni nu a prevăzut performanța care tocmai a avut loc. Industria României a scăzut cu 1,8%, dar creșterea de 12% în construcții și cea de peste 20% în servicii au compensat.
Există o zicală care spune că „La barza chioară îi face Dumnezeu cuib“, ceea ce implică faptul că atunci când ai noroc, îl ai cu carul. Într-un fel, și Europa a fost norocoasă. Oamenii nu au înghețat în casele lor, în ciuda vremii calde și a întreruperii gazului rusesc pentru Europa, ceea ce se reflectă în facturi.
Bursa de valori de la București a scăzut
Economia României a mers bine, bursele, mai puțin. „Este cinic ce spun, dar economia României a câştigat de pe urma războiului“, spune profesorul de economie Aurelian Dochia.
Piața bursieră a continuat și a depășit nivelurile sale la 24 februarie 2022. Și România a dat dovadă de reziliență, în ciuda faptului că se află în apropierea zonei de criză, piața sa bursieră crescând cu 2% datorită dividendelor.
S&P a scăzut cu 6%, Frankfurt a crescut cu 10%, Parisul a crescut cu 12%, Varșovia a scăzut cu 11%, Budapesta a crescut cu 6%, iar bursa de la București a scăzut cu 7% și a crescut cu 2% datorită dividendelor. Aceste scăderi nu sunt în concordanță cu un conflict în curs de desfășurare în Europa de Est.
„Orice corecţie reprezintă o oportunitate de cumpărare“, spune un manager de active din România. „Indiferent de motivul acelei corecţii“.
Cel mai important element este calmul
„Nu este primul conflict sau episod de acest gen și modul în care piețele au reactionat a fost ca la carte, adică inițial cu un impact foarte puternic în piețe, dar pe măsură ce lumea s-a obișnuit și nu a mai reprezentat o surpriza pentru investitori, piețele si-au revenit rapid. Cred că lecția ar fi ca trebuie să ne păstrăm calmul în momente de acest gen și să nu luăm decizii pripite. Au fost oameni care din panicã au vândut intr-un moment nefavorabil”, spune Adrian Cojocar, CFA, director general adjunct al Patria Asset Management.
Cel mai important element, potrivit lui Dan Dascăl, director general adjunct al BT Asset Management, este că ceea ce se întâmplă în Ucraina de un an este o dramă. De asemenea, el face apel la calm și rațiune.
„Drama oamenilor care trăiesc acolo primează în faţa eventualelor oportunităţi pe care noi le-am putea avea. Ca o lecţie care trebui să ne servească tuturor, poate să fim un pic şi mai empatici faţă de colegii, de semenii noştri, văzând că alţii suferă mai mult decât noi. Este important ca în astfel de vremuri să ne păstrăm raţiunea şi să nu acţionăm impulsiv şi emoţional“, continua Dan Dascăl.
Alexandru Voicu, director general al firmei de management al investițiilor Certinvest, adaugă că, înainte de toate, ar trebui să ne concentrăm pe structura de stimulente care a fost stabilită și pe modul în care a evoluat relația dintre SUA și Rusia înainte de conflict.
„Când ne-am uitat în urmă am văzut destul de multe semnale cum că invazia va fi iminentă, chiar dacă cu toţii nu voiam sa credem acest lucru. A fost foarte interesant la începutul războiului reconfigurarea supply chain-ului şi a pieţelor globale conectate la acest lanţ de aprovizionare. Mă refer aici în special la grâu, la pieţele alimentare şi la cele energetice“, spune Alexandru Voicu.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.02.2023
