Potrivit unui nou studiu, cele mai mari capitale ale lumii înregistrează mai multe zile extrem de călduroase decât oricând. Tendința periculoasă este determinată de temperaturile caniculare din Asia, pe măsură ce criza climatică se agravează.
Conform unei analize realizate de Institutul Internațional pentru Mediu și Dezvoltare (IIED), publicată, cele mai populate 20 de orașe din lume – în care locuiesc împreună peste 300 de milioane de oameni – au înregistrat o creștere de 52% a numărului de zile în care temperatura depășește 35 de grade Celsius (95 de grade Fahrenheit) în ultimele trei decenii.
Tot la 10 ani
De la Buenos Aires, Argentina, la Paris, capitala Franței, și Cairo, în Egipt, studiul a constatat că, cu fiecare deceniu care trece, pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră provocate de om cresc, marile capitale înregistrează din ce în ce mai multe zile extrem de calde – ceea ce reprezintă o amenințare la adresa sănătății umane, a economiilor și a infrastructurii.
„Schimbările climatice nu sunt doar o amenințare viitoare – se întâmplă deja și se agravează”, a declarat Tucker Landesman, cercetător principal IIED.
„Într-o singură generație, a existat o creștere alarmantă a numărului de zile de căldură extremă care afectează unele dintre cele mai mari capitale ale lumii – agravată de efectul de insulă de căldură urbană”. care apare atunci când orașele înlocuiesc terenurile naturale cu drumuri și clădiri care rețin mai multă căldură.
Orașe fierbinți
Orașele asiatice, care reprezintă aproximativ jumătate dintre cele mai populate capitale ale lumii, au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri de temperatură – o tendință evidentă în recentele valuri de căldură de pe întregul continent, din Asia de Sud-Est până în China și India.
Asia este deosebit de vulnerabilă la riscurile climatice, din cauza numărului mare de locuitori, a sărăciei și a proporției de oameni care trăiesc în zone joase, predispuse la inundații, la creșterea nivelului mării și la alte dezastre naturale.
New Delhi se află în fruntea listei celor mai fierbinți orașe, înregistrând 4 222 de zile de peste 35 de grade Celsius în ultimele trei decenii – mai mult decât orice alt oraș analizat.
Între 2014 și 2023, puțin sub jumătate (44%) din zilele din capitala indiană vor atinge acest prag, comparativ cu 35% între 1994 și 2003 și 37% între 2004 și 2013.
Regiunea capitalei este din ce în ce mai fierbinte. La sfârșitul lunii mai, o parte din Delhi a atins 49,9 grade Celsius (121,8 grade Fahrenheit) – cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în oraș, punând la încercare rețeaua de electricitate și alimentarea cu energie electrică din India. Căldura a persistat și în timpul nopții, lăsând puțin răgaz pentru locuitori.
Arșița
„Locuim în acest cartier de 40 de ani, dar nu am văzut niciodată o vară ca aceasta”, a declarat pentru CNN Kalyani Saha, un rezident în vârstă de 60 de ani din Lajpat Nagar, în sud-estul Delhi.
„Primim apă doar o dată pe zi și este extrem de fierbinte, dacă nu umpli o găleată și nu o lași să se răcească toată ziua înainte să o folosești, nu poți face baie în această apă”.
Un șofer de ricșă din Delhi a declarat pentru CNN că a luat mai puțini pasageri, deoarece oamenii au optat pentru taxiurile cu aer condiționat în locul transportului în aer liber.
„Corpul meu nu poate suporta, dar trebuie să continui să merg cu bicicleta”, a declarat Sagar Mandal, 39 de ani. „Suntem obișnuiți cu munca fizică, nu ne plângem de asta. Dar această căldură nu este normală, ceva trebuie să se schimbe.”
Alte puncte de fierbere
Capitala Indoneziei, Jakarta, a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale numărului de zile de peste 35 de grade Celsius în ultimii 30 de ani. De la 28 de zile între 1994 și 2003 la 167 de zile între 2014 și 2023.
Seul, Coreea de Sud și Beijing, China, au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative ale numărului de zile extrem de calde. În 2018, Seulul a înregistrat 21 de zile cu peste 35 de grade Celsius. Mai multe decât în ultimii 10 ani la un loc. În Beijing, numărul de zile cu peste 35 de grade a crescut cu 309% din 1994.
„Căldură de furnal în fiecare zi”: Temperaturile record anulează cursurile, adâncind decalajele de învățare în Asia de Sud-Est
Orașele înregistrează, de asemenea, perioade mai lungi de temperaturi ridicate. Guvernele nu reușesc să îndeplinească obiectivele climatice și să reducă suficient emisiile. În octombrie 2023, Jakarta va înregistra 30 de zile consecutive cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius – mai multe zile decât în întreaga perioadă cuprinsă între 1994 și 2003.
Căldura extremă poate fi mortală, în special pentru grupurile vulnerabile care nu au acces la spații răcoroase. Între 11 și 19 iunie, în Delhi au avut loc 192 de decese legate de valul de căldură. Un record comparativ cu aceeași perioadă din ultimii cinci ani. Cel puțin așa spune un raport al ONG-ului Centre for Health Development India.
Devastator
Copiii mici, persoanele în vârstă și cele însărcinate sunt expuse unui risc mai mare în timpul valurilor de căldură. Acestea pot avea un impact devastator asupra lucrătorilor informali și a celor care lucrează cu ora. Ei se pot confrunta cu întreruperi ale activității. Sau pot alege între a rămâne acasă neplătiți sau a lucra în condiții periculoase.
Căldura afectează, de asemenea, economiile, deteriorând culturile și animalele. Reduce productivitatea muncii, în special în locurile fără aer condiționat. Evidet, deoarece lucrătorii au nevoie de mai multe pauze pentru a se odihni și a se rehidrata.
Iar căldura extremă afectează infrastructura. Inclusiv autostrăzile, drumurile, firele electrice și căile ferate. Ea provocând întreruperi ale lanțului de aprovizionare, pene de curent și boli.
Potrivit unui studiu realizat în 2022 de Dartmouth College, căldura extremă a costat economia globală trilioane de dolari. Iar țările cu cele mai mici emisii de dioxid de carbon din lume sunt cele care suportă cea mai mare parte a impactului.
„Răspunsul la provocarea căldurii extreme va necesita acțiuni îndrăznețe. Inclusiv investiții serioase pentru adaptarea la această nouă realitate”, a declarat Landesman, de la IIED.
„Pentru multe orașe, nu lipsa de resurse împiedică luarea de măsuri la scară largă. pentru a face față schimbărilor climatice. Mai degrabă lipsa de voință politică și de instrumente de guvernare.”
