Un raport foarte amănunțit, girat de un profesor universitar din Capitală, spune că orașul este pur și simplu sufocat d numărul mare al construcţiilor şi maşinilor, mizeria, lipsa spaţiilor verzi, poluarea şi modul în care se face alimentarea cu apă. 10 sunt problemele indicate de expertul Cristian Iojă.
Raportul afost elaborate la cererea Fundaţiei Comunitare Bucureşti de către prof. univ. dr. Cristian Iojă, expert independent şi cadru didactic la Facultatea de Geografie din Universitatea din Capitală și se numește ”Cercetare privind Starea Mediului în Bucureşti”. Acesta vizează natura, calitatea aerului, adaptarea la schimbările climatice, managementul deşeurilor, infrastructura de construcţii şi transport, calitatea mediului şi mobilitatea urbană.
10 necazuri
Documentul prezintă cele mai importante zece probleme legate de mediu în Capitală: ”Bucureştiul a devenit un oraş sufocat de construcţii, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităţilor turistice şi economice, pentru sectorul serviciilor şi pentru investitori, reducerea atractivităţii şi a calităţii vieţii pentru proprii lui cetăţeni. Deseori, ponderea suprafeţelor verzi, racordarea la reţeaua de canalizare, regimul de înălţime şi volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale”, spune profesorul universitar care recomandată „reinventarea mobilităţii urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete şi pe rezolvarea problemei parcărilor”.
”Bucureştiul este un oraş sufocat de mizerie”,un ”oraş aproape imposibil să fie curăţat” mai scrie în raportul care cere dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătăţirea salubrizării, care să ducă la o intervenţie concertată pentru curăţenia publică.
”Bucureştiul devine un oraş sufocat de lipsa de verdeaţă şi deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creşterea temperaturii, spaţiu restrâns pentru recreere şi sport”, mai aflăm din această analiză, care arată că în Capitală sunt raportate spaţii verzi sub limita de 26 m2/locuitor impusă de legislaţia din România, ”ceea ce afectează dramatic calitatea vieţii”.
Poluarea din Capitală este, de asemenea, considerată ca având ”un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii”, iar Capitala este considerată a fi ”un oraş sufocat de gunoaie”, depozitarea necontrolată fiind o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deşeurilor fiind considerată drept ”complet ineficientă, oglindindu-se într-o rată de reciclare redusă”.
Documentul face referire şi la alimentarea cu apă, scoţând în evidenţă ”lipsa evidentă de încredere a populaţiei în calitatea apei potabile: doar 36% din populaţie o foloseşte pentru băut, precum şi la managementul neunitar al spaţiilor verzi. ”Un oraş sufocat în incapacitate administrativă.
Concluzie
Bref, Bucureştiul are nevoie de o intervenţie colaborativă de urgenţă pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autorităţile – indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetăţenii. ”Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică şi cooperarea interinstituţională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme”, se mai arată în raport.
