Adrian Vasilescu, consilierul principal al guvernatorului Mugur Isărescu, a declarat că trecerea României la moneda euro este un proces care necesită o bună pregătire și adoptarea unor măsuri adecvate, astfel încât să se minimizeze impactul asupra economiei și asupra cetățenilor. El a subliniat că momentul trecerii la euro depinde de evoluția economiei și a finanțelor publice, dar și de evoluția situației la nivel european.
În ceea ce privește perspectiva României de a adopta moneda euro, țara noastră este încă departe. România trebuie să respecte mai întâi criteriile de convergență nominală, care includ inflația, deficitul bugetar, nivelul datoriei publice și ratele dobânzilor. De asemenea, România trebuie să aibă o economie stabilă și sustenabilă, care să poată face față riscurilor și să fie capabilă să concureze cu economiile din zona euro.
Aderarea României la zona euro
Întrebat de graba Bulgariei de a adera la zona euro, și de obiectivul țării noastre în acest context, Vasilescu a explicat că „România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012. Pe urmă am zis de 2015, iar apoi 2019, după care s-a renunțat la această cursă cu dată. Ne-am aliniat Flancului Estic, lângă Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. Nu mai avem o dată precisă. Bulgarii s-au grăbit și acum stau să mai reflecteze. Când batem la ușa zonei euro trebuie să avem îndeplinite niște criterii nominale: nu avem deficit bugetar (acum avem), avem o dobândă pe 10 ani destul de bună (acum e cam mare), avem un curs de schimb stabil și avem o datorie publică de sub 60%.
Chiar dacă noi facem destul de mult caz că datoria publică a crescut, că avem probleme și sunt dobânzi mari, spre deosebire de multe alte țări noi avem sub 60%. Am văzut că s-a făcut un mare caz în presă că un sfert din datoria statului este a unor non-rezidenți, companii în special, care se împrumută din afară. Păi este foarte bine, pentru că nu e datoria statului, nici a firmelor românești și nici a populației. E mare datoria țării, dar un sfert din ea nu este a rezidenților, ci a non-rezidenților“, a spus, la DC News, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Renunțarea la numerar: tranziția către plata digitală universală
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a discutat despre o posibilă dispariție a banilor fizici și implementarea monedei digitale în Europa. În timp ce a evidențiat importanța protejării vieții private a oamenilor, el nu a făcut previziuni concrete cu privire la eliminarea banilor fizici în România.
„Am auzit că dispar banii fizici. Au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: Nu mai e! Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar.
Ăstea sunt Bau Bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că dacă se introduce un digital euro, el va merge în paralel cu bancnota, argumentând acest fapt că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote. În plus, introducerea monedei digitale se face cu mare atenție, să nu cumva să atingă viața privată a oamenilor, să nu fie acolo un computer care să știe ce ai cheltuit, cum ai cheltuit, când ai cheltuit.“, a declarat guvernatorul BNR la ultima conferință de presă a acestuia, conform România TV.
