Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), în primul semestru din acest an rata anuală a inflației va înregistra o fluctuație accentuată. Există însă speranțe din vară, când se estimează o scădere mai rapidă.
Consiliul de administrație al BNR a aprobat ediția pe februarie a Raportului asupra inflației.
„Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025. Pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp. Iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. (…) Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor. Precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior”, se arată în raport.
De ce oscilează rata inflației
Potrivit BNR, există mai multe incertitudini și riscuri care influențează evoluția ratei inflației. Acesta provin, în principal, din conduita viitoare a politicii fiscale. Este vorba, pe de o parte, de impactul estimat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum. Pe de altă parte, este nevoia consolidării bugetare. În condițiile stabilite prin Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și prin procedura de deficit excesiv.
O altă sursă de incertitudini o reprezintă condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie. La acestea se adaugă și modul în care vor evolua prețurile energiei și alimentelor. De asemnea o influență semnificativă vor avea și riscurile induse din tendința de extindere a protecționismului comercial. Acestea pot avea un impact important cotațiilor prețurilor materii prime, dar și ale unor bunuri intermediare și finale. Estimarea BNR asupra evoluției ratei inflației în țara noastră ia în calcul și evoluția războiului din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. Un element important îl reprezintă și evoluția economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional în contextul măsurilor de politică comercială ale administrației americane.
De asemenea, importană este și absorbția și utilizarea fondurilor europene. Este vorba în principal de cele aferente programului Next Generation EU. Aceasta este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte.
Dobânda-cheie a fost menținută
În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Banca centrală a menținut valoarea dobânzii-cheie începând din septembrie anul trecut. Anterior, BNR redusese ratele dobânzii în două ședințe consecutive: în iulie, de la 7% la 6,75%, și în august, la 6,5%
Banca a menținut și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an. Similar a procedat și în cazul ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, au fost păstrate la nivelurile actuale și ratel rezervelor minime obligatorii în lei și în valută ale instituțiilor de credit, conform profit.
