Info

Batem pasul pe loc! Klaus Iohannis cere din nou Parlamentului reexaminarea unui act normativ destinat românilor din străinătate

Klaus Iohannis, Sursă foto: realitatea.net
Sursă foto: realitatea.net

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a decis să retrimită din nou spre reexaminare actul normativ care prevede modificarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Anunțul a fost făcut joi de Administrația Prezidențială.

„Apreciem că este necesară reanalizarea soluţiei legislative întrucât, prin trimiterea generală şi la legislaţia referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, devine neclar în ce măsură vor fi aplicabile şi dispoziţiile referitoare la nivelul de salarizare stabilit în funcţie de vechimea care poate fi echivalată”, a menționat Klaus Iohannis.

„Legea transmisă la promulgare are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea cadrului legal privind procedura de înfiinţare, atribuţiile, finanţarea şi personalul centrelor comunitare „Românii de Pretutindeni”. Prin raportare la conţinutul normativ al legii, pentru asigurarea standardelor de claritate, previzibilitate şi calitate a legii, apreciem necesară reexaminarea de către Parlament a unor dispoziţii din legea transmisă la promulgare”, a mai adăugat în cererea sa de reexaminare președintele României.

Administrația Prezidențială a transmis că scopul înfiinţării acestor centre comunitare va fi de a asigura un cadru pentru o bună reprezentativitate a românilor din Diaspora.

Ce ar urma să se modifice

Potrivit informațiilor oferite de Administrația Prezidențială, „la art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării se modifică art. 3 din Legea nr. 86/2016 astfel: „Art. 3 – (1) D.R.P., cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., înfiinţează centrele comunitare româneşti, pe baza acordurilor internaţionale încheiate în acest sens cu statul de reşedinţă. D.R.P., cu avizul M.A.E., propune înfiinţarea centrelor comunitare, pe baza solicitărilor primite conform art. 2 alin. (3) lit. a) sau din proprie iniţiativă, cu avizul M.A.E., conform art. 2 alin. (3) lit. b), zonele şi numărul de centre comunitare care pot fi înfiinţate într-un stat terţ în funcţie de următorii factori: a) distanța mare faţă de misiuni diplomatice, oficii consulare ori institute culturale româneşti, care îngreunează accesul la o prezenţă instituţională românească; b) numărul de români din regiunea în care va funcţiona centrul comunitar românesc (…)”, scrie News.ro.

Clarificarea sintagmei „stat terț”

Președintele Klaus Iohannis a mai precizat că „având în vedere că, în conţinutul modificat al art. 3 alin. (1) din Legea nr. 86/2016, se face referire la „centre comunitare care pot fi înfiinţate într-un stat terţ”, pentru un plus de claritate în privinţa sferei de aplicare a legii, apreciem necesară clarificarea sintagmei „stat terţ”, întrucât, în accepţiunea dreptului Uniunii Europene, sintagma „stat terţ” se referă la statele non-UE sau aparţinând Spaţiului Economic European (SEE)”.

De asemenea, conform art. I pct. 3, cu referire la art. 3 alin. (3) din Legea nr. 86/2016: „(3) Centrele comunitare în străinătate îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice şi, după caz, cu oficiile consulare din ţările respective”.

Relația dintre centre și D.R.P., neclară

Totodată, potrivit art. I pct. 5 cu referire la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 86/2016: „Art. 5. – (1) Centrele comunitare româneşti nu au personalitate juridică şi funcţionează în cadrul D.R.P. Atribuţiile centrelor comunitare vor fi reglementate prin acordurile internaţionale menţionate la art. 3 alin. (1)”. Având în vedere aceste reglementări, apreciem necesară o minimă detaliere a modului de derulare a raporturilor funcţionale ale centrelor comunitare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (D.R.P.) şi a aspectelor privind autonomia funcţională a acestora.

Cum își vor desfășura activitatea directorii centrelor

Potrivit art. I pct. 6 din legea supusă reexaminării, art. 6 din Legea nr. 86/2016 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 6. – (1) Centrele comunitare româneşti în străinătate sunt conduse de câte un director, numit şi eliberat din funcţie de către conducerea instituţiei, cu avizul M.A.E., director care a susţinut un concurs în cadrul D.R.P. şi are reşedinţa sau domiciliul de cel puţin 1 an în zona în care îşi va exercita mandatul din statul respectiv. Pe durata exercitării mandatului, directorul centrului comunitar românesc în străinătate este salarizat la nivelul funcţiei de ministru-consilier, conform legislaţiei referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.

 Pe perioada exercitării funcţiei de director al centrului comunitar românesc, persoanei care ocupă această funcţie i se suspendă de drept raportul de serviciu/contractul individual de muncă, în condiţiile legii; 

 D.R.P., pentru centrele comunitare româneşti, poate contacta personal pe plan local, cu respectarea legislaţiei statului de reşedinţă şi a dispoziţiilor acordului în baza căruia funcţionează, personal din rândul membrilor comunităţii româneşti din statul respectiv, printr-o procedură aprobată prin ordin al conducerii.

  Personalul contractat pe plan local din rândul comunităţilor româneşti, pe perioada în care desfăşoară activitatea în cadrul centrului comunitar, beneficiază de o indemnizaţie în moneda statului în care îşi desfăşoară activitatea, stabilită până la limita salariului de bază, în care este inclusă gradaţia aferentă tranşei de vechime în muncă la nivel maxim pentru funcţia de consilier diplomatic (…)”.

Din această perspectivă, apreciem utilă reevaluarea cerinţei stabilite pentru ocuparea funcţiei de director al centrului comunitar, cea de a avea reşedinţa sau domiciliul de minimum un an în zona în care îşi va exercita mandatul şi a măsurii în care aceasta este suficientă pentru o bună cunoaştere a nevoilor respectivelor comunităţi româneşti în străinătate, potrivit sursei menţionate.

De asemenea, la art. 6 alin. (1) se prevede că centrele comunitare româneşti în străinătate sunt conduse de câte un director, numit şi eliberat din funcţie de către conducerea instituţiei, cu avizul M.A.E., director care a susţinut un concurs în cadrul D.R.P. Prin raportare la această normă, apreciem că este neclar dacă directorul centrului provine doar din rândul personalului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, susţinând anterior concursul în cadrul instituţiei, sau dacă norma se referă la concursul ce va fi susţinut exclusiv în vederea ocupării postului de director al centrului comunitar.

Ce salariu vor avea aceștia

În ceea ce priveşte salarizarea directorului centrului comunitar românesc în străinătate, aceasta este stabilită prin raportare „la nivelul funcţiei de ministru-consilier”. Apreciem că este necesară reanalizarea soluţiei legislative întrucât, prin trimiterea generală şi la legislaţia referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, devine neclar în ce măsură vor fi aplicabile şi dispoziţiile referitoare la nivelul de salarizare stabilit în funcţie de vechimea care poate fi echivalată.

„Totodată, având în vedere că art. 6 alin. (3) stipulează expres că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni poate contracta personal pe plan local, cu respectarea legislaţiei statului de reşedinţă şi a dispoziţiilor Acordului în baza căruia funcţionează Centrul comunitar românesc, salarizarea personalului contractat pe plan local se va realiza tot în acord cu legislaţia statului de reşedinţă. Prin urmare, considerăm că nu se justifică în conţinutul art. 6 alin. (4) raportarea la legislaţia română privind salarizarea şi la cea privind plata personalului trimis în misiune în străinătate. De asemenea, având în vedere că, potrivit art. I pct. 7 din legea supusă reexaminării, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni stabileşte normele metodologice de aplicare a legii în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare, considerăm că este necesară analiza oportunităţii includerii procedurii prevăzute de art. 6 alin. (3), respectiv procedura de contractare a personalului pe plan local în cuprinsul normelor metodologice”, se mai arată în cererea preşedintelui Iohannis.