Mihai Petre, director Comerț Internațional EY România, a arătat cum analizele privind evoluția conflictului de la granița de nord a României au evidențiat minim patru nevoi importante ale economiei țării. În primul rând, este necesitatea pentru echipamente militare, muniție și alte accesorii de tehnică militară. Ulterior, este nevoia pentru infrastructură pe toate domeniile, cum ar fi cea aviatică, portuară sau de căi ferate. Este necesitatea securității cibernetice, pentru a depăși potențialele atacuri asupra telecomunicațiilor și nu în ultimul rând, este nevoia de resurse umane calificate.
În acest context, a prins contur întrebarea privind economia românească. Ar putea beneficia aceasta de nevoile care apar în perioadă de război, când sunt angrenate entități europene și globale? La momentul actual, achiziția de echipamente militare pentru România poate veni doar dintr-un plan extern. Totuși, țara poate avea ocazia și folosească acest aspect în favoarea sa, oferindu-și disponibilitatea de a contribui pas cu pas la producția acestora.
Nevoia de echipamente militare sofisticate
România este o țară bazată pe industria grea, producătoare de oțeluri de specialitate și construind nave, avioane și chiar echipamente militare de bază. Mai mult, România și-a demonstrat excelent capacitățile de inginerie și de fabricație practice în ultimii 20 de ani în multe industrii precum industria auto și cea navală, pornind de la simpla operare de asamblare a diferitelor componente până la realizarea completă a produselor complexe în prezent.
Cu un CV ca acesta și un buget anual de apărare de 5,5 miliarde de euro (din care aproape 2 miliarde de euro sunt destinate echipamentelor militare), România poate demonstra că este dispusă să contribuie la producerea, întreținerea și dezvoltarea echipamentelor militare complexe, parteneri strategici. sub relația umbrelă. Acesta este scopul conceptului „offset”, pe baza căruia România își poate dezvolta sustenabil capacitatea de producție a echipamentelor militare pe termen lung.
Nevoia de infrastructură
Este bine cunoscut faptul că România suferă destul de mult în ramura infrastructurii. Totuși, fondurile mobilizate de urgență în ultimele 8 luni pentru mai multe obiective, precum reabilitatea căilor ferate din Portul Constanța (peste 1 miliard de euro), demonstrează că autoritățile sunt decise să schimbe aceste minusuri de infrastructură, absolut esențiale în funcționarea economiei, atât pe timp de pace, cât și pe timp de război.
O infrastructură modernă va aduce beneficii în lanț asupra întregii economii a țării, cu efect mai evident în zonele subdezvoltate din estul României.
Nevoia de securitate cibernetică
Nevoia de securitate cibernetică a apărut pe fondul dorinței de a face față atacurilor cibernetice periculoase asupra infrastructurii vulnerabile de telecomunicații, energie și altele. Totuși, România stă cel mai bine ca potențial contributor la creșterea și dezvoltarea acestui segment deosebit de important, conform spotmedia.ro. Succesul real al României din piața IT este dovedit de înființarea a două centre de testare a tehnologiilor inovatoare, ca parte din acceleratorul de inovare al NATO. Mai concret, este vorba despre Centrul de Excelență de Inteligență Artificială de la Politehnică și Institutul de Cercetări Aerospațiale de lângă Turbo Mecanica (INCAS), precum și despre Centrul European de Securitate Cibernetică.
Se așteaptă o schimbare a industriei IT din România în următorii 3-5 ani, având în vedere fondurile disponibile în cadrul unor astfel de programe. Atât NATO, cât ș Agenția Europeană de Apărare (European Defence Agency – EDA) pun la dispoziție mai multe sisteme de plată pentru dezvoltarea pieței tehnologiei.
Nevoia de resurse umane calificate
Războiul din modernitate este bazat pe militari profesioniști, România fiind a zecea putere în rândul țărilor membre NATO ca număr de militari, cu un efectiv de 78.500 militari, în urma Greciei (111.400), Poloniei (122.500), Spaniei (118.200), Italiei (174.800), Germaniei (188.500), Franței (207.100), însă mult peste Ungaria (21.400), Bulgaria (27.400), Cehia (26.900), Olanda (41.600), conform sursei anterior menționate.
Forța umană de elită nu poate câștiga, totuși, un război precum cel din Ucraina. Mai clar, în spatele liniei de front este necesară o forță de muncă competentă, convertibilă imediat pentru a asigura o economie de război. Există nevoi specifice de fabricație, lanțuri de aprovizionare reziliente și multe altele. Așadar, România ar putea asigura această necesitate de forță de muncă competentă, considerând diversitatea fabricilor de succes care sunt funcționabile în țară de 10-15 ani.
Despre compania EY
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale de la nivel global, ce are peste 365.000 de angajați în mai mult de 700 de birouri în 150 de țări. Veniturile companiei se ridică la aproximativ 45,4 miliarde de dolari în anul fiscal definitivat la 30 iunie 2022. Rețeaua este cea mai integrată la nivel global și resursele sunt un motor pentru clienți, cărora le oferă servicii prin care să ia contact cu beneficiile din întreaga lume.
