La Brașov, Primăria a pierdut în primă instanță un proces. Este vorba despre procesul pe care instituția îl poartă cu compania FIN-ECO pentru închiderea vechii rampe de gunoi din Triaj. Conform unor informații pe care le-a transmis ministrul Mediului, sancțiunile aplicate de către UE în cazul unor asemenea halde neconforme, vor fi achitate de către cei responsabili. În acest caz este vorba despre bani care provin din buzunarele brașovenilor.
Procesul de închidere al vechiului „munte” de gunoi din Triaj a întârziat. Acest lucru a fost cauzat de neînțelegerile care au existat între Primărie și operatorul actualului depozit, Fin – Eco.
Neînțelegeri de lungă durată
În perioada cuprinsă între anii 2000 și 2023, reprezentanții Primăriei Brașov au fost de părere că operatorul privat al noului depozit avea obligația de a realiza această sarcină. Iar Primăria nu a făcut niciun demers pentru a închide depozitul de deșeuri.
De partea cealaltă, compania privată a fost de părere că și-a îndeplinit toate obligațiile. Având aceste lucruri în vedere, în anul 2023, Primăria Brașovului și-a asumat responsabilitatea de a închide depozitul de deșeuri. Mai apoi, aceasta urma să recupereze cheltuielile în instanță, într-un proces pe care îl intenta companiei private. Astfel, oficialii au acționat compania privată în instanță, cu scopul de a-și recupera sumele cheltuite.
Decizia Tribunalului Brașov
În ziua de 20 februarie, judecătorii de la Tribunalul Brașov au emis o sentință cu privire la acest caz. Aceasta nu este în favoarea municipalității. Mai exact, judecătorii nu au considerat întemeiată dorința Primăriei de a-și obține banii pe lucrări, de la compania privată.
„Respinge, ca inadmisibilă, pretenţia pe care reclamantul municipiul Braşov, reprezentat legal de primar şi convenţional de societatea civilă de avocaţi Dobrinescu Dobrev, a formulat-o în contradictoriu cu pârâta SC Fin-Eco SA, reprezentată legal de preşedintele consiliului de administraţie şi convenţional de cabinetul de avocat Adela-Maria Dancu, în sensul celor mai sus redate.
Respinge, ca neîntemeiată, pretenţia pe care partea reclamantă municipiul Braşov, a formulat-o în contradictoriu cu pârâta SC Fin-Eco SA în sensul ,, autorizării municipiului Braşov ca, pe cheltuiala Fin-Eco SA, să execute el însuşi lucrările de închidere a depozitului de deşeuri clasa b Trimiş-Triaj, înscris în cartea funciară nr. 1515504 Braşov, cu numărul cadastral 1515014, în suprafaţă de 86.814 mp- domeniul privat al municipiului Braşov”. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul municipiul Braşov, reprezentat legal de primar şi convenţional de societatea civilă de avocaţi Dobrinescu Dobrev, în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General-, reprezentată prin Serviciul Comisariatului Judeţean Braşov, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă”, este menționat în sentința emisă de judecătorii de la Tribunalul Brașov.
Apelul Primăriei Brașov
Cu toate acestea, decizia nu este una definitivă. Primăria o poate ataca în termen de 30 de zile.
„Așteptăm hotărârea instanței, ca să vedem motivarea, după care vom face apel”, este declarația oferită de purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea.
România a fost condamnată de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Motivul a fost că țara noastră nu a închis toate gropile de gunoi care sunt neconforme. Una dintre acestea este și vechiul depozit de deșeuri menajere din Triaj. În acest loc nu se mai aruncă gunoaie începând din anul 1997. Pentru aceasta se achită penalizări în valoare de 600 de euro zilnic.
Cu toate că în anii 1997 s-au demarat câteva lucrări de închidere, iar pe parcursul anilor acest loc a devenit unul cu verdeață, conform expertizelor este necesar să se realizeze lucrări de închidere „mai temeinice”. Concret, este vorba despre lucrări de impermeabilizare, de colectare a apelor din precipitații, dar și de plantare de arbuști.
De unde vin banii pentru amenzi?
Potrivit unei declarații pe care a făcut-o Mircea Fechet, ministrul Mediului, amenzile pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) le-a aplicat țării noastre, pentru că nu a închis depozite de deşeuri neautorizate, sunt achitate de către stat. Însă, acesta a transmis că acestea vor putea fi recuperate de la vinovați.
După cum a anunțat acesta, un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens se află în avizare. Concret, în acest caz, amenzile se vor achita cu banii brașovenilor.
„Fie că discutăm despre persoane fizice sau juridice, unele aflate în procedura insolvenţei sau a falimentului, dar fiecare leu din amenzile pe care statul român le plăteşte va fi recuperat. Este mesajul pe care doresc să-l transmit mai ales titularilor obligaţiilor de mediu, mai ales celor care au avut la dispoziţie 30 de ani să ecologizeze aceste depozite şi nu au făcut-o, le spun că nu este târziu încă să îşi respecte aceste obligaţii.
În lipsa acţiunilor, statul român va fi nevoit să îi exproprieze, să facă din bani publici aceste cheltuieli. (…) Respectivele persoane fizice sau juridice vor plăti nu doar costurile ecologizării (studiul de fezabilitate, lucrările de execuţie), ci şi penalităţile pe care statul român le va plăti către Comisia Europeană”, este declarația făcută de Mircea Fechet.
Un depozit de deșeuri nefolosit
La începutul anului 2024, la Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, a fost depus proiectul de închidere a vechii rampe de gunoi din Triaj. Mai exact, până în momentul în care vor începe acțiunile propriu zise va mai trece ceva timp.
După cum se arată în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, groapa de gunoi din această locație a început să funcționeze încă din anul 1940. În anul 1993 depozitarea deșeurilor de aici a fost suspendată. În perioada de 4 ani, până în anul 1997, aici s-au depus deșeuri numai periodic, informează bizbrasov.ro
Modelul bucureștean
Nu cu mult timp în urmă și la București a existat un scandal asemănător. Între primarul USR al Sectorului 1 al Capitalei, Clotilde Armand și compania Romprest, care prestează servicii în segmentul profesional de curățenie. Neînțelegerile s-au declanșat în momentul în primarul a acuzat compania că suprataxează instituția prin emiterea de facturi pe care se află și activități care nu s-au realizat.
De cealaltă parte, Primăria de Sector a avut mai multe facturi către Romprest, de pe vremea primarului Tudorache, pe care instituția nu le-a achitat. Având aceste lucruri în vedere, compania a refuzat mai apoi să mai ridice gunoiul din Sectorul 1. Pe străzi erau adunați adevărați munți de deșeuri, transmite libertatea.
Acțiunea în instanță
Clotilde Armand a luat mai apoi decizia de a acționa în instanță compania Romprest Service SA. Aceasta a cerut judecătorilor de la Tribunalul București să suspende plata facturilor pe care operatorul de salubritate le-a emis, asta până când cererea urma să fie soluționată. De asemenea, aceasta a mai cerut și suspendarea plății sumelor care ar trece de „costurile reale”.
Însă, câștigul de cauză a fost oferit companiei. Judecătorii de la Tribunalul București au respins „ca neîntemeiată, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâta Armand Clotilde-Marie-Brigitte”, transmitea gândul.com anul trecut.
