Extinderea zonei euro stagnează deoarece România și Bulgaria nu îndeplinesc condițiile economice necesare pentru aderare.
Această decizie a fost anunțată de Banca Centrală Europeană (BCE) și de Comisia Europeană. Astfel, aderarea Bulgariei la zona euro în 2025 pare un vis îndepărtat. De asemenea, analiza lor afirmă faptul că și speranțele aderării României sunt foarte mici.
Inflația prea mare față de restul țărilor membre UE
BCE și Comisia au precizat ca cele două state, unele dintre cele mai sărace de-altfel, au cea mai mare inflație în comparație cu restul statelor membre UE. Astfel, cele două sunt destul de sceptice în ceea ce privește corupția și spălarea de bani din Bulgaria și România.
Bulgaria este din ce în ce mai aproape de zona euro. Acest lucru se datorează legăturilor monedei leva de euro din ultimii ani, ce au permis BCE să supervizeze băncile mari din țara vecină. Dar și pentru faptul că și-a menținut datoria și deficitul la valori reduse. Dacă ar fi îndeplinit toate condițiile, Bulgaria ar fi adevărat la moneda euro în anul 2025.
Însă, un singur criteriu nu este îndeplinit de statul bulgar, și anume diminuarea inflației la nivelul din UE.
Bulgaria a avut în medie o inflație de 5,1% anul trecut în mai, diminuându-se de la 5,9% față de anul anterior. Însă, nu suficient pentru a ajunge la plafonul maxim de 3,3%.
Guvernul de la Sofia spera la indulgență din partea Comisiei, cu toate că rezultatul era deja prestabilit.
Însă, Comisia a fost de acord să realizeze o nouă evaluare la cererea bulgarilor, fără să mai aștepte cei doi ani obligatorii.
În Bulgaria, aderarea la zona euro a împărțit populația în două. În jur de 49% sunt în favoarea aderării, iar restul sunt contra.
De asemenea, BCE a spus că Bulgaria încă „lucrează la” introducerea unor angajamente, inclusiv „consolidarea legislației anti-spălare de bani”.
Calitatea instituțiilor și guvernarea sunt pe drumul cel bun, dar încă sunt „relativ slabe” în Bulgaria, România și Ungaria, potrivit BCE. Aceasta a explicat prin: „vulnerabilități ale mediului de afaceri, administrația publică ineficientă, evaziunea fiscală, corupția, absența includerii sociale, lipsa transparenței, absența independenței judiciare și/sau accesul precar la servicii online”.
Țările non-euro înregistrează un „progres limitat”
În ceea ce privește România, aici inflația a depășit cu mult plafonul maxim admis. În 2023, țara noastră a avut o inflație de 7,6%. Conform BCE, șansele de redresare anul acesta sunt mici.
în medie, statele non-euro au avut parte de un „progres limitat” în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de aderare la euro, inclusiv din cauza „condițiilor economice dificile” provocate de războiul din Ucraina.
Polonia, Cehia, Ungaria și Suedia, alte patru țări evaluate, au încălcat regulile fiscale ale UE. Pe lângă inflația mare care depășea standardele UE. Însă aceste state nu au în plan aderarea la moneda euro.
România speră să adere la moneda euro până în anul 2029, potrivit G4Media.ro
