Reprezentanții Comisiei de buget-finanţe a Senatului au anunțat marţi că au amânat acordarea unui aviz proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale. Aceasta este unul din jaloanele din PNRR și, conform legii, ar trebui să fie adoptat până la următoarea cerere de plată a Guvernului.
Preşedintele Comisiei, senatorul PNL Nicolae Neagu, a solicitat, în urma cererilor formulate de Comisie, miniştrilor Muncii şi de Finanţe să participe la dezbateri şi, totodată, să prezinte în două săptămâni un document din care să rezulte impactul bugetar al acestui proiect de lege.
Noile modificări propuse de Executiv se referă la calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
„Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în în perioada activă, (…) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate”, au notat autorii în expunerea de motive a proiectului de lege.
Conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), 9.680 de persoane au primit din partea statului pensii de serviciu în ianuarie 2023. Numărul acestora este cu 270 mai mic față de luna anterioară.
Din cele 9.680 de persoane, 4.468 dintre acestea sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, scrie Adevărul.
Reforma se îndreaptă spre un eșec
În opinia mai multor experți, modul în care a fost creionată reforma pensiilor speciale, mai ales în ceea ce privește elementul recalculării celor aflate în plată, duc proiectul spre un eșec.
Fostul judecător al CCR, Petre Lăzăroiu, a precizat în cadrul unei intervenții pentru „Adevărul” că introducerea recalculării va duce reforma pensiilor speciale spre zona neconstituțională.
„O să aibă procese și o să se întâmple ca până acum. Eu nu știu dacă va trece de Curtea Constituțională dacă există o prevedere a recalculării pensiilor de serviciu. Uitați-vă și pe deciziile anterioare. Eu cred că se poate corecta și fără recalculare. Ar putea fi o impozitare cuminte, înțeleaptă”, a susținut Lăzăroiu.
De asemenea, și fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, a atras atenția asupra problemei recalculării.
„Pensiile aflate în plată nu pot fi modificate, ca și cuantum. Dacă proiectul de lege se referă doar pentru viitor, nu ar fi o problemă. Însă nu poți să vii să modifici în civil prevederi care se aplică la ceva din trecut”, a susținut Zegrean.
Testul constituționalității
De altfel, fostul lider al CCR a subliniat încă de la apariția primei versiuni a proiectului, la jumătatea lunii decembrie, că este interzis să dea un caracter retroactiv legii, întrucât ar fi încălcat articolul 15 din Constituție, care prevede că „legea dispune numai pentru viitor”.
În plus, fără a lua în considerare problema recalculării, proiectul de lege mai prezintă o eroare, cea de formă. Practic, e un singur proiect, dar sunt șapte categorii socio-profesionale vizate, iar în cazul unora, forul decident e Senatul, iar în cazul altora, forul decident e Camera Deputaților. Până acum, proiectele de lege asemănătoare au picat la Curte pentru această problemă de procedură.
De altfel, și fostul judecător al CCR, Daniel Morar, a susținut că, privind modul în care a fost creionată reforma pensiilor speciale, demersul Coaliției va pica cu certitudine testul controlului de constituționalitate.
