Deși adoptarea euro a fost un subiect de discuție în țara noastră încă din 2010, în 2024, țara noastră nu îndeplinește cele patru condiții principale necesare pentru a face acest pas.
Cu toate că adoptarea euro este una dintre responsabilitățile asumate de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană, această decizie a fost amânată din cauza problemelor interne. Acestea au fost accentuate de crizele economice și politice internaționale.
Neîndeplinirea criteriilor
Conform lui Johan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est al iBanFirst, România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru a efectua această tranziție.
Conform lui Johan Gabriels, neadoptarea euro de către România vine la pachet cu o „notă de plată” semnificativă. Astfel, la momentul actual, românii sunt supuși unora dintre cele mai mari rate ale dobânzilor în Uniunea Europeană atunci când accesează împrumuturi. Integrarea în zona euro ar oferi posibilitatea accesări de credite mai ieftine.
Pe agenda publică din 2010
Adoptarea euro a fost pe agenda publică a României încă din 2010. Cu toate acestea, a fost amânată până în 2019 și mai apoi până în 2024. Acum, această problemă este amânată până în anul 2029.
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, a transmis anul trecut că speră că aderarea va avea loc în 2026. Însă, politicile fiscale ale țării noastre nu au contribuit deloc la îndeplinirea vreunui criteriu până în prezent.
Neîndeplinirea criteriilor
Există patru criterii pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească pentru a putea adera la zona euro. Potrivit explicațiilor oferite de Johan Gabriels, România trebuie să respecte următoarele cerințe:
- Stabilitatea prețurilor. Potrivit lui Johan Gabriels, director la iBanFirst, o țară care vrea adoptarea euro trebuie să aibe o rată a inflației care nu depășește cu mai mult de 1,5% media ratelor inflației înregistrate de cele mai performante trei state membre ale Uniunii Europene. În ianuarie, rata anuală a inflației în România a fost cea mai ridicată din UE, ajungând la 7,3%;
- Sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru ca trecerea le euro să aibă loc, deficitul bugetar anual nu ar trebui să depășească 3% din PIB. În România, la finalul anului 2023, deficitul bugetar a atins 5,68% din PIB. De asemenea, conform altui criteriu, datoria guvernamentală nu ar trebui să depășească 60% din PIB.
Stabilitatea cursului de schimb
La cele două criterii menționate mai sus, se mai adaugă încă două. Este vorba despre stabilitatea cursului de schimb, dar și despre convergența dobânzii cheie pe termen lung.
- Stabilitatea cursului de schimb. Asta înseamnă că pentru a face adoptareala euro, țara noastră trebuie să fie implicată în Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II) pentru cel puțin doi ani, fără să înregistreze deprecieri semnificative ale monedei naționale față de euro. În cazul României, aderarea la acest mecanism nu a avut loc, deoarece țara are un regim de curs de schimb flotant, care permite intervențiile BNR pe piața valutară.
- Convergența dobânzii cheie pe termen lung. Conform unui alt criteriu, rata dobânzilor pe termen lung nu ar trebui să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor dobânzilor înregistrate de cele mai performante trei state membre ale Uniunii Europene. România întâmpină dificultăți în ceea ce privește acest criteriu pentru a face adoptarea euro, deoarece rata dobânzii pe termen lung (10 ani, ca referință) depășește 7%, în timp ce ținta ar fi de 2%, informează dailybusiness.ro
