Pentru a stoca toate acuzațiile împotriva lui Donald Trump ar fi nevoie de o nouă aripă a Bibliotecii Congresului. Există acuzațiile care i-au fost aduse înainte de a deveni președinte, unele dintre ele fiind false. Apoi sunt cele din timpul celor patru ani petrecuți la Casa Albă, care au dus la două puneri sub acuzare. De când a părăsit funcția, a devenit primul fost președinte care a fost inculpat pentru acuzații penale.
Există cazul din Manhattan, care are legătură cu falsificarea documentelor de afaceri, cazul Mar-a-Lago, care se referă la manipularea de documente clasificate, și un cazul din comitatul Fulton, Georgia, care se referă la o încercare de a anula rezultatul alegerilor din acest stat. Poate vă amintiți că dl Trump a pierdut și un proces de defăimare împotriva unei femei care l-a acuzat de agresiune sexuală.
Niciuna dintre acestea nu se compară cu ultima punere sub acuzare, emisă de procurorul Jack Smith, la 1 august. Dacă se dovedește, acesta va fi lucrul pentru care Donald Trump va fi ținut minte. Lincoln a eliberat sclavii, Reagan a câștigat Războiul Rece, Trump a ajuns la închisoare pentru că a încercat să fure alegerile.
Cea mai gravă acuzație
Această acuzație este cea mai gravă crimă politică care se poate comite într-o democrație. Acuzația, prezentată în detaliu, este că a complotat pentru a răsturna rezultatele alegerilor din 2020, fiind conștient că afirmațiile pe care le făcea cu privire la fraudă erau false. Inventarea de probe, constrângerea funcționarilor și încercarea de a sabota procesul constituțional de certificare a rezultatelor alegerilor au reprezentat o conspirație împotriva Statelor Unite și a alegătorilor săi. În unele țări s-ar numi trădare.
Minciunile lui Trump, așa cum au fost expuse de domnul Smith, au fost elaborate. Donald Trump a spus că în Pennsylvania au fost cu 205.000 de voturi mai multe decât alegătorii; că în Michigan a avut loc o „descărcare suspectă de voturi”; că în Arizona au votat 30.000 de non-cetățeni; că în Nevada au fost zeci de mii de voturi frauduloase; că mașinile de vot au schimbat voturi de la Trump la Biden. Nimic din toate acestea nu era adevărat. Un consilier al campaniei lui Trump a descris totul ca fiind „doar minciuni conspiraționiste transmise de pe nava-mamă”.
În fața tuturor acestor lucruri, Trump va trebui să se apere atât politic cât și legal. Diferența dintre ele este notabilă. Apărarea politică constă în a acuza „familia de infractori Biden” că a înarmat Departamentul de Justiție și în a compara urmărirea penală cu acțiuni pe care le făcea Germania nazistă. Pe măsură ce cazurile vor înainta în instanțe, Trump și susținătorii săi le vor ataca, în încercarea de a prezenta toate părțile sistemului de justiție ca fiind marionete ale statului profund.
Acuzațiile, de fapt avantaje
Mulți dintre susținătorii săi ar fi de acord cu acest lucru. Noile acuzații par să-l avantajeze pe Trump din punct de vedere politic. El le folosește pentru a strânge fonduri, iar mai mulți dintre adversarii săi lași din cadrul alegerilor republicane le văd ca pe o altă ocazie de a-și demonstra loialitatea față de el. El rămâne cu o probabilitate covârșitoare de a fi următorul candidat republican.
Din punct de vedere juridic, apărarea ar putea fi că, da, multe dintre lucrurile din rechizitoriu sunt adevărate. Întrebarea este dacă acestea reprezintă o infracțiune. Conform unei convenții de lungă durată, președintele nu poate fi urmărit penal de către Departamentul de Justiție și, din moment ce dl Trump era încă președinte până la 20 ianuarie 2021, cazul ar trebui să fie respins. Echipa sa va susține că unul dintre argumentele pe care se bazează Jack Smith, care a fost introdus după un scandal contabil, este folosit în mod abuziv. De asemenea, ei vor susține că Trump crede cu adevărat că a câștigat și că, dacă nu a mințit, nu a fost un conspirator, informează economist.com
