RETROSPECTIVĂ 2022: Piața energiei a fost semi-reglementată. Facturile de curent au atins cote istorice

Guvernul României a preluat anul acesta controlul asupra industriei energetice, la doar un an de la dereglementarea completă a pieței, pentru a proteja consumatorii de creșteri de prețuri nemaiîntâlnite.

Costurile pentru energie și gaze au crescut încă din toamna anului 2021, drept consecință a creșterii cererii și a redresării economice post-pandemice.

Guvernul a venit cu propuneri de plafonare a prețului energiei

„Încă din toamna anului trecut, Guvernul a venit cu o schemă de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, urmând ca diferenţa dintre preţul pieţei şi cel din plafon să fie suportată de la bugetul de stat până la 31 martie 2022. Ordonanţa de atunci, 118/2021, a fost modificată prin Legea 259/2021 şi, începând cu 1 februarie 2022, prin OUG 3/2022, astfel că aproape toţi consumatorii au beneficiat de această plafonare.

Luna aprilie a venit cu o nouă modificare a legislaţiei şi cu emiterea unei noi Ordonanţe de Urgenţă, 27/2022, majora perioada de plafonare până la 31 martie 2023. De asemenea, plafoanele sunt diferenţiate în funcţie de consum. Pentru consumatorii casnici: 0,68 lei pe kWh pentru un consum de până la 100 kWh şi 0,8 lei pentru 100-300 kWh, iar, pentru consumatorii noncasnici, 1 leu pe MWh. La gaze, plafonul a fost stabilit la 0,31 lei pe kWh pentru consumatorii casnici şi 0,37 lei pentru noncasnici.”, arată o analiză realizată de Agerpres.

Legea a fost modificată din nou la 1 septembrie 2022, prin OUG 119/2022, care a inclus un plafon de decontare de 1.300 de lei pentru furnizorii de energie, întrucât prețurile de pe piața angro erau peste această sumă. Furnizorii de energie au reacționat arătând că legislația i-a obligat să înregistreze pierderi și au început să respingă clienții care solicitau oferte dacă se calificau pentru planul de compensare. Acest lucru a dus la faptul că o mulțime de întreprinderi au avut probleme în localizarea furnizorilor de gaze și energie.

Ordonanța a suferit o serie de modificări

„OUG 119/2022 a fost din nou modificată în Parlament şi mai multe categorii de consumatori beneficiază de preţurile cele mai mici. În plus, s-a introdus obligativitatea unor categorii sociale de consumatori să beneficieze de cele mai mici tarife în urma unor declaraţii pe propria răspundere, precum familiile cu trei copii, cele monoparentale sau consumatorii care au echipamente de oxigen.

În paralel, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă, care intră în vigoare din 1 ianuarie şi care extinde până la 31 martie 2025 perioada de intervenţie a statului. În plus, şi piaţa angro devine semi-reglementată: se introduce un mecanism reglementat de achiziţie centralizată a energiei de către OPCOM, operatorul bursei de energie. Practic, OPCOM cumpără de la producători o cantitate de energie în baza prognozei de consum, la preţul de 450 de lei/MWh şi o vinde furnizorilor de energie care au în portofoliu clienţi finali, distribuitorilor de energie şi Transelectrica tot cu 450 de lei.”, scrie Agerpres.

Semi-reglementarea, aplaudată de Ministrul Energiei

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a catalogat acest sistem de semi-reglementare a pieţei ca fiind unul ingenios.

„Acest sistem, să ştiţi, ingenios, trebuie să recunoaştem, este aplicat de ceva timp în Franţa, numai că acolo, în Franţa, vorbim doar de energia nucleară care intră în această platformă. Aici vorbim de, să zicem aşa, o platformă pentru o mai largă tehnologie. Preţul de achiziţie a acestei energii este preţul de referinţă din ordonanţă 119, este acel 450 de lei (pe MWh n.r), preţ la care statul nu percepe absolut nicio contribuţie la Fondul de tranziţie energetică. Este preţul care asigură dezvoltarea investiţiilor în continuare ale companiilor, este un preţ care permite în continuare dezvoltarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice. Vor participa în acest sistem doar capacităţile puse în funcţiune înainte de adoptarea ordonanţei 27, deci dăm un semnal clar în piaţă pentru investiţii noi care nu vor fi captate, energia acestora nu va fi captată în acest în acest sistem. Pentru anul 2023, estimăm o cantitate, cam o treime din piaţa de energie se va regăsi în acest în acest sistem”, a declarat Virgil Popescu.

Potrivit acestuia, această abordare va asigura stabilitatea prețurilor pe toată durata de implementare a mecanismului, adică până la 31 martie 2025, deși se vor face ajustări în funcție de necesități.

El a susținut că acest plan nu va primi finanțare de la bugetul de stat și că, în schimb, va fi plătit din taxele colectate de la firmele energetice.

„Energia nu se vinde de pe o zi pe alta, se vinde şi la termen sau există energie vândută în 2023. Acea energie vândută, acele venituri vor fi captate, iar estimările noastre pe piaţă în momentul de faţă este că nu va avea practic impact bugetar din bugetul de stat şi totul se va autofinanţa din acele venituri pe care le captăm de la producători şi de la traderi, de la toţi participanţii din piaţă”, a notat Virgil Popescu.

Companiile energetice  au criticat modificările legislative

Furnizorii de energie au fost imediat de acord că implicarea guvernului este necesară pentru a proteja clienții. Cu toate acestea, ei au criticat modificările legislative pentru că au fost implementate rapid și fără a le oferi suficient timp pentru a-și actualiza software-ul de facturare. O altă problemă este aceea că fluxul lor de numerar a fost pus la încercare din cauza așteptării de luni de zile pentru facturare.

„Creşterea cantităţilor de energie furnizate în perioada sezonului rece, valoarea mare a sumelor achitate în avans de furnizori şi caracterul lor vital în fluxurile de numerar ale acestora impun măsuri de finanţare concrete şi rapide, care să permită o scădere a presiunii deficitului de lichidităţi la nivelul furnizorilor de energie, în anul 2022, spuneau reprezentanţii Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie pe 5 decembrie.

„Orice improvizaţie legislativă/administrativă creează un risc suplimentar, într-o situaţie deja dezechilibrată. Solicităm instituţiilor responsabile să îşi respecte propriile angajamente, în termenul prevăzut de cadrul legal în vigoare”, arată Daniela Dărăban, director executiv Federaţia ACUE.

În opinia sa, valoarea plafonului maxim de decontare de 1.300 de lei/MWh este dovedită nerealistă de tranzacţiile de pe piaţa angro şi reprezintă o problemă critică pentru finanţarea achiziţiilor de energie, după data de 1 septembrie 2022. În condiţiile în care costul real nu este recunoscut pentru calculul valorii medii a preţului de achiziţie, furnizorii vor avea dificultăţi în a achiziţiona energia peste preţul de 1300 lei/MWh. În lipsa posibilităţii de achiziţie, încheierea sau reînnoirea contractelor cu clienţii finali va fi blocată.”, scrie sursa citată.

La ce ne putem aștepta în 2023

Unii experți în energie sunt încrezători în ceea ce privește anul viitor. Alții, pe de altă parte, susțin că nu ar trebui să respirăm ușurați.

Situația energetică s-ar putea atenua anul viitor, pe măsură ce în Europa vor intra mai multe gaze naturale lichefiate din alte zone ale lumii, potrivit lui Daniela Dărăban, director executiv al ACUE.

„Criza se va linişti anul viitor. Probabil va mai fi un vârf, dar din câte citesc, la nivel internaţional, sunt foarte multe tancuri de LNG care se pregătesc să vină în Europa”, a susținut Dărăban.

Pe de altă parte, Europa nu are în prezent terminale suficient de mari pentru a accepta gaz lichefiat, potrivit lui Cătălin Niță, director executiv al Federației Patronatelor din Petrol și Gaze (FPPG).

„Trebuie să luăm în calcul că tot ce înseamnă depozite de gaze în Europa au fost umplute cu gaze ruseşti de anul trecut, ieftine. Dacă vine iarna grea, la anul vom avea o problemă. Anul acesta suntem acoperiţi, dar iarna următoare vom avea o problemă. În ceea ce priveşte LNG-ul, din păcate ne lipseşte capacitatea de transfer de la lichid la gazos, nu este atât de mare încât să umple rezervoarele şi durează 4-5 ani pentru a construi astfel de capacităţi. Ghiciţi ce? Noi chiar avem gaz. Dacă nu reuşim să ne mobilizăm, să avem noi runde de concesiuni şi producţie în platforma nouă a Mării Negre, o să ratăm oportunitatea”, a subliniat el, amintind că România a rămas cu rezerve de cărbune în pământ pentru 250 de ani, care acum nu ne mai ajută la nimic.”, a declarat Niţă.