Populația și politica din Azerbaidjan. Radiografia unei națiuni din Caucaz

Azerbaidjan, oficial Republica Azerbaidjan, este cea mai mare țară din Caucaz, situată între Asia și Europa. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Țara Focurilor” în limba veche.

În antichitate, Azerbaidjanul de Nord era cunoscut sub numele de Albania caucaziană. Zona a fost locul multor conflicte în care au fost implicați arabi, kazahi și turci. După secolul al XI-lea, teritoriul a devenit dominat de turci și, în cele din urmă, a fost un bastion al religiei musulmane șiite și al culturii islamice. Teritoriul Azerbaidjanului sovietic a fost dobândit de Rusia de la Persia prin Tratatul de la Gulistan din 1813 și Tratatul de la Turkamanchai din 1828.

Cu o populație de puțin peste 10 milioane, Azerbaidjanul are densitatea cetățenilor de numai 103 persoane pe kilometru pătrat. De asemenea, în ceea ce privește procentul de creștere a populației, Azerbaidjanul se situează pe locul 89 în rândul țărilor lumii.

Etnicii turci musulmani sunt majoritari în Azerbaidjan. Procentul de adepți ai islamului este de 96%, iar restul este distribuit între creștini (2%), atei (1,5%), evrei, și budiști (0,5%).

Baku este capitala țării și cel mai mare oraș din Azerbaidjan. Populația sa este de aproximativ 2.225.800 de persoane.

Religie și conștiință

Azerbaidjanul domnește o stare de coexistență pașnică și armonie între diferitele culte. Procentul musulmanilor depășește 96% din totalul populației, în timp ce procentul creștinilor este de aproximativ 2%. În ciuda suprafeței și a populației sale reduse, este bogat în patrimoniu istoric, cultural și civilizațional.

Constituția prevede că Azerbaidjanul este o republică laică și unitară; puterea de stat se bazează pe principiul divizării puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Statul garantează libertatea de a înființa orice partid politic care respectă principiile democratice. Legea interzice înființarea partidelor politice și a altor uniuni, programe sau activități bazate pe principiile universalității, a celor care încurajează și susțin ura rasială, religioasă, regională și etnică sau care folosesc violența pentru a prelua puterea sau a influența politica statului, precum și a partidelor care păstrează confidențialitatea.

Constituția garantează libertatea de exprimare în viața publică. Forțele armate asigură independența statului și protecția integrității sale teritoriale și a ordinii constituționale.

Politica

Parlamentul are 125 de membri aleși prin sistemul electoral liber și direct pentru cinci ani.

Președintele este șeful statului și reprezintă unitatea poporului. Candidatul la președinție trebuie să fie cetățean azer. Președintele Republicii este ales pentru 7 ani și poate candida pentru un nou mandat.

Partidul de guvernământ este „Noul Azerbaidjan” (Yeni Azerbayjan) și a fost fondat în 1992, cu binecuvântarea fostului președinte Heydar Aliyev, care a preluat puterea în 1993. Yeni Azerbayjan  deține majoritatea mandatelor generale în parlament. La alegerile din 2015, partidul „Noul Azerbaidjan” a obținut 70 din cele 125 de locuri în parlament. Potrivit rapoartelor partidului, acesta are peste 600 de mii de membri. Președintele partidului este Ilham Aliyev, președintele Republicii Azerbaidjan.

”Khalg cebhesi” este principalul partid de opoziție. El a fost înființat în 1993 și în prezent este condus de Ali Karimli. Partidul crede cu tărie că viitorul Azerbaidjanului depinde de impactul Uniunii Europene pentru a cere actualei autorități să își schimbe politica sau să facă schimbări radicale ale regimului de guvernământ. Președintele partidului este Ali Karimli. ”Khalg cebhesi” are și o publicație periodică editată numită „Azadlig” (Libertate).

Partidul „Musavat” s-a format la începutul secolului al XX-lea, în 1918. După obținerea independenței, în 1991, Isa Gambar a preluat președinția partidului. Care are și publicația periodică „Yeni Musavat (Noul Musavat). Președintele partidului este Arif Hajili.

Opoziția

Consiliul Național al Forțelor Democratice de Opoziție din Azerbaidjan (AONCDF) a fost înființat la 28 mai 2013. Potrivit declarației emise de Consiliul Național în ziua înființării sale, opoziția azeră a ajuns, după consultări și discuții care s-au întins pe parcursul mai multor luni între diferitele partide și organizații politice, să convină asupra înființării Consiliului Național pentru ca opoziția să își unească eforturile împotriva regimului de la putere.

Consiliul Național a reunit oameni din diferite pături sociale, intelectuali și organizații ale societății civile, lideri religioși și alți reprezentanți. Scopul principal al înființării Consiliului Național este unificarea eforturilor opoziției înaintea alegerilor prezidențiale și desemnarea unui candidat al opoziției care să candideze pentru funcția de președinte al Republicii Azerbaidjan.