Lumea în cifre (76): Vizualizarea datoriei globale de 97 trilioane de dolari în 2023

Se estimează că datoria guvernamentală globală va atinge 97,1 trilioane de dolari în acest an, o creștere de 40% față de 2019.

În timpul pandemiei COVID-19, guvernele au introdus măsuri financiare radicale pentru a sprijini piața muncii și a preveni un val de falimente. Cu toate acestea, acest lucru a expus vulnerabilitățile, deoarece ratele mai mari ale dobânzilor amplifică costurile de împrumut.

Acest grafic prezintă datoria globală pe țări în 2023, pe baza proiecțiilor Fondului Monetar Internațional (FMI).

Datoria pe țări în 2023

Mai jos, ierarhizăm țările în funcție de datoria publică brută a administrației publice, sau de pasivele financiare datorate de fiecare țară:

Cu o datorie guvernamentală de 33.200 de miliarde de dolari, SUA reprezintă peste o treime din totalul mondial.

Având în vedere gradul tot mai mare de îndatorare, costul serviciului acestei datorii reprezintă în prezent 20% din cheltuielile guvernamentale. Se preconizează că va ajunge la 1.000 de miliarde de dolari până în 2028, depășind totalul cheltuielilor pentru apărare.

A treia economie a lumii, Japonia, are una dintre cele mai mari rate ale datoriei în raport cu PIB, de 255%. În ultimele două decenii, datoria sa națională a depășit cu mult 100% din PIB, determinată de îmbătrânirea populației și de cheltuielile cu securitatea socială.

În 2023, Egiptul se va confrunta cu costuri abrupte de împrumut, 40% din venituri urmând să fie destinate rambursării datoriei. Acesta are cea mai mare datorie de pe continent.

La fel ca Egiptul, mai multe economii emergente se confruntă cu tensiuni. Libanul se află în incapacitate de plată din 2020, iar Ghana a intrat în incapacitate de plată a majorității datoriei sale externe – datoria față de creditorii străini – în 2022, pe fondul unei crize economice tot mai profunde.

Datoria mondială: o perspectivă regională

Cum se compară datoria la nivel regional în 2023?

Putem observa că America de Nord are atât cea mai mare datorie, cât și cea mai mare datorie în raport cu PIB-ul, în comparație cu alte regiuni. La fel cum datoria SUA a crescut vertiginos, la fel și cea a Canadei – clasându-se pe locul 10 la nivel global în ceea ce privește datoria guvernamentală în curs.

În Asia și în Pacific, nivelurile de îndatorare se apropie de cele din America de Nord, potrivit Visual Capitalist.

Cu 3,3% din totalul global, America de Sud are o datorie de 3 200 de miliarde de dolari. Pe măsură ce inflația a avut o tendință de scădere, câteva guverne au început deja să reducă ratele dobânzilor. În general, se preconizează că nivelurile datoriei publice vor rămâne ridicate în întreaga regiune.

De asemenea, nivelurile datoriei au crescut rapid în Africa, cu o medie de 40% din datoria publică deținută în valută străină – ceea ce o expune la fluctuațiile cursului de schimb. O altă provocare este faptul că ratele dobânzilor sunt, de asemenea, mai ridicate în întreaga regiune în comparație cu economiile avansate, ceea ce crește costurile serviciului datoriei.

Până în 2028, FMI preconizează că datoria publică mondială va depăși 100% din PIB, atingând niveluri care nu au fost observate decât în timpul pandemiei.