Gardul de frontieră cu Turcia, prioritatea Greciei. Premierul elen cere din nou bani Uniunii Europene

Atena susține că Grecia contribuie la securitatea europeană prin bariera de la frontieră. Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, cere Uniunii Europene sprijin financiar pentru extinderea gardului de oțel anti-migranți al țării sale de-a lungul graniței cu Turcia.

„Cred că este timpul ca UE să ia în considerare în mod serios acordarea de fonduri europene pentru acest tip de proiecte”, a declarat Mitsotakis vineri agenției de presă AFP, în marja unei vizite la zidul din nord-estul Greciei.

Gard de frontieră la granița cu Turcia 

Într-o primă etapă, Atena intenționează să extindă gardul său, care se întinde de-a lungul râului Evros, de-a lungul frontierei comune cu Turcia, cu 35 de kilometri. Scopul este acela de a adăuga un total de 100 de kilometri până în 2026. În prezent, acesta are o înălțime de cinci metri și o lungime de 37,5 kilometri.

Problema dacă gardurile de frontieră ale țărilor membre UE ar trebui să fie finanțate din banii europeni este extrem de controversată în cadrul blocului comunitar. În februarie, liderii Uniunii Europene au promis fonduri „semnificative” pentru consolidarea camerelor de luat vederi și a personalului de la frontiere, dar nu au finanțat în mod direct construcția de ziduri, lucru pe care o serie de țări, în frunte cu Austria, l-au solicitat.

În ajunul summitului din februarie, o serie de țări, printre care și Grecia, au susținut într-o scrisoare măsuri mai stricte la frontieră. Misiunea a fost un ecou al unei scrisori similare din octombrie 2021, în care 12 state membre au cerut Comisiei Europene să lase banii UE să meargă către barierele de frontieră.

Von der Leyen se opune construirii zidurilor de frontieră

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se opune ca banii Uniunii Eurooene să fie direcționați către construcția de ziduri, a subliniat după reuniune că liderii au convenit să folosească banii UE doar pentru infrastructură precum camere de luat vederi, turnuri de supraveghere și vehicule.

În ianuarie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a susținut că nu există bani în bugetul Uniunii pentru a finanța astfel de proiecte.

Vineri, Mitsotakis a declarat că, prin gardul său de la frontieră, Grecia „contribuie la securitatea europeană și contribuim, de asemenea, la o politică europeană de azil mai integrată și mai eficientă”. Chiar și fără fonduri UE, extinderea gardului, al cărui cost este estimat la aproximativ 100 de milioane de euro, va merge înainte, a continuat Mitsotakis.

„Ceea ce vedeți aici este un obstacol pe care guvernul grec l-a construit pentru a proteja granițele unei țări care se întâmplă să fie și granițele externe ale Uniunii Europene. Întotdeauna am crezut cu tărie că nu putem ajunge la un nou acord privind migrația și azilul dacă nu ne protejăm frontierele externe”, a declarat acesta, conform politico.eu.

Dintre cei care au ajuns în Grecia în timpul crizei migranților, mulți au călătorit mai departe spre nordul Europei, dar aproximativ 60.000 au rămas în țară. În 2020, Atena a blocat temporar noi cereri de azil după ce Erdogan a declarat că Turcia a „deschis ușile” pentru ca migranții să călătorească în UE. Mitsotakis a declarat atunci că Grecia a crescut „la maximum nivelul de descurajare la frontierele noastre”, cu personal de securitate desfășurat la frontiera terestră Evros.