Summitul COP27: „Schimbările climatice, o luptă pentru supraviețuire”

Liderii mondiali și diplomații au prezentat lupta împotriva încălzirii globale ca pe o luptă pentru supraviețuirea umană în timpul discursurilor de deschidere a summitului COP27 privind clima, care a avut loc luni în Egipt, șeful Organizației Națiunilor Unite declarând că lipsa de progrese de până acum a făcut ca lumea să meargă cu viteză pe o „autostradă spre iad”.

Mesajele dure, reluate de șefii națiunilor africane, europene și din Orientul Mijlociu, au stabilit un ton urgent, în timp ce guvernele au început două săptămâni de discuții în orașul balnear Sharm el-Sheikh pentru a găsi soluții pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. „Omenirea are de ales: să coopereze sau să piară”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în fața delegaților, îndemnându-i să accelereze tranziția de la combustibilii fosili și să accelereze finanțarea pentru țările mai sărace care se luptă cu impactul climatic care s-a produs deja.

În ciuda deceniilor de discuții privind clima de până acum, țările nu au reușit să reducă emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar angajamentele lor de a face acest lucru în viitor sunt insuficiente pentru a împiedica încălzirea climei la un nivel despre care oamenii de știință spun că va fi catastrofal. Războiul terestru din Europa, deteriorarea relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și China, principalele țări producătoare de emisii, inflația galopantă și rezervele limitate de energie amenință să distragă și mai mult atenția țărilor de la combaterea schimbărilor climatice, a declarat Guterres, amenințând să deraieze tranziția către energia curată, scrie Reuters.

Haosul climatic

„Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească. Temperaturile globale continuă să crească. Iar planeta noastră se apropie rapid de punctele de basculare care vor face ca haosul climatic să devină ireversibil”, a spus el. „Ne aflăm pe o autostradă spre iadul climatic cu piciorul pe accelerație”. Fostul vicepreședinte american Al Gore, care a luat de asemenea cuvântul la eveniment, a declarat că liderii globali au o problemă de credibilitate în ceea ce privește schimbările climatice și a criticat goana continuă a națiunilor dezvoltate după resurse de gaze în Africa, pe care a descris-o drept „colonialism al combustibililor fosili”.

„Avem cu toții o problemă de credibilitate: Vorbim și începem să acționăm, dar nu facem suficient”, a spus Gore.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că, în timp ce lumea este distrasă de o confluență de crize globale, este important să nu fie sacrificate angajamentele naționale de combatere a schimbărilor climatice.

„Nu ne vom sacrifica angajamentele față de climă din cauza amenințării rusești în ceea ce privește energia”, a spus Macron, „așa că toate țările trebuie să continue să își respecte toate angajamentele”.

Premierul britanic Rishi Sunak a declarat că războiul a fost un motiv pentru a accelera eforturile de înțărcare a lumii de la combustibilii fosili.

„Securitatea climatică merge mână în mână cu securitatea energetică, războiul detestabil al lui Putin în Ucraina și creșterea prețurilor la energie în întreaga lume nu sunt un motiv pentru a merge mai încet în ceea ce privește schimbările climatice. Ele sunt un motiv pentru a acționa mai repede”, a declarat el.

Petrol și gaze

În timp ce liderii au avut tendința de a fi de acord cu privire la riscurile încălzirii globale, discursurile lor au scos la iveală divergențe uriașe, inclusiv cu privire la faptul dacă combustibilii fosili ar putea juca un rol într-un viitor prietenos cu clima și cine ar trebui să plătească pentru daunele climatice care s-au produs deja. Imediat după discursul lui Guterres, care a îndemnat la încheierea erei combustibililor fosili, președintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan, a urcat pe scenă și a declarat că țara sa, membră a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, va continua să le producă atâta timp cât va fi nevoie.

„Emiratele Arabe Unite sunt considerate un furnizor responsabil de energie și vor continua să joace acest rol atâta timp cât lumea va avea nevoie de petrol și gaze”, a spus el. Emiratele Arabe Unite vor găzdui conferința ONU de anul viitor, care va încerca să finalizeze acordurile încheiate anul trecut în Marea Britanie și la discuțiile din Egipt din acest an.

Tranzacțiile cu combustibili fosili

Multe țări cu resurse bogate de petrol, gaze și cărbune au criticat impulsul pentru o tranziție rapidă de la combustibilii fosili, susținând că este nesăbuit din punct de vedere economic și nedrept față de națiunile mai sărace și mai puțin dezvoltate, dornice de creștere economică.

„Suntem pentru o tranziție ecologică care să fie echitabilă și justă, în locul unor decizii care ne pun în pericol dezvoltarea”, a declarat Macky Sall, președintele Senegalului și președintele Uniunii Africane.

Țările mai sărace, care poartă o responsabilitate redusă în ceea ce privește emisiile istorice de carbon, au susținut, de asemenea, că ar trebui să fie despăgubite de către națiunile bogate pentru pierderile cauzate de dezastrele cauzate de schimbările climatice, inclusiv inundații, furtuni și incendii de vegetație.

Semnatarii Acordului de la Paris din 2015 se angajaseră să atingă obiectivul pe termen lung de a împiedica creșterea temperaturilor globale cu mai mult de 1,5°C peste nivelurile preindustriale, prag dincolo de care oamenii de știință spun că schimbările climatice riscă să scape de sub control.

Cerințele necesare

Guterres a declarat că acest obiectiv este posibil doar dacă lumea poate atinge un nivel net zero de emisii până în 2050. El a cerut țărilor să cadă de acord să elimine treptat utilizarea cărbunelui, unul dintre combustibilii cu cea mai mare intensitate de carbon, până în 2040 la nivel mondial, iar membrii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică să atingă acest obiectiv până în 2030.

Șeful Fondului Monetar Internațional a declarat pentru Reuters, în marja conferinței, că obiectivele climatice depind de atingerea unui preț global al carbonului de cel puțin 75 de dolari pe tonă până la sfârșitul deceniului și că ritmul de schimbare în economia reală este încă „mult prea lent”.

Între timp, Organizația Mondială a Comerțului a declarat într-un raport publicat luni că ar trebui să abordeze barierele comerciale pentru industriile cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru a aborda rolul comerțului mondial în stimularea schimbărilor climatice.