Salvarea unui conac boieresc. Eforturile voluntarilor înregistrarea în Patrimoniul UNESCO

Un conac boieresc deosebit, pe care România dorește să-l includă în patrimoniul UNESCO, este în prezent restaurat de către un grup de voluntari. Această inițiativă vine în ajutor atunci când autoritățile statului sunt incapabile să acționeze. Numeroși entuziaști ai istoriei și arhitecturii din întreaga țară s-au adunat în Gorj pentru a salva acest impresionant conac boieresc.

Acest conac de tip culă este dorit pentru înregistrarea în patrimoniul UNESCO de către România, dar exista riscul ca el să fie distrus în absența unei intervenții rapide. Echipa de la ,,Ambulanța pentru Monumente” se implică activ în restaurarea acestui monument, încercând să îi redea viața și frumusețea inițiale.

Clădirea impresionantă se află în pericol de a se contopi cu pământul

Curtea Culei Crăsnaru din localitatea Aninoasa, județul Gorj, cunoaște din nou mișcare și viață, după peste două secole și jumătate de la construirea sa inițială. Un grup format din 30 de voluntari depun eforturi susținute pentru a ciopli cu dălți, a curăța cărămizile și a lucra la refacerea acoperișului, eliminând materialele afectate de degradare în urma expunerii la vreme și trecerea timpului. Acești devotați fac parte din echipa ,,Ambulanța pentru Monumente”, care înfăptuiește o adevărată operațiune de salvare a conacului boieresc în ultima clipă a celor doisprezece ore.

Așezată pe o colină, clădirea impresionantă se află în pericol de a se contopi cu pământul, atât de avansată este degradarea sa. Intervenția statului nu a avut loc, întrucât acesta nu deține drepturile asupra proprietății. Cula are doi proprietari, dintre care unul este în prezent în anonimat, iar despre cel de-al doilea se știe că a acordat permisiunea pentru efectuarea reparațiilor urgente de către asociație.

Acoperișul culei a fost îndepărtat cu succes, iar în prezent, voluntarii se străduiesc să recupereze și să reutilizeze materialele vechi, așa cum a fost și acesta. În cadrul procesului de restaurare, se adaugă cu atenție piese noi, fiecare dintre ele este prelucrată manual.

Voluntarii au văzut aceasta experiență ca pe o provocare

Ștefan Vaida, unul dintre voluntari, declară: ,,O provocare și mai mare este să reușim să reconstruim totul la nivelul solului și apoi să ridicăm structura cu ajutorul unei macarale. Avem oportunitatea să păstrăm multe elemente originale. Le numim ‘martori’. Ceea ce este impresionant este că există încă numeroși ‘martori’ pe care îi putem utiliza pentru a lucra atât la partea de lemnărie, cât și la cea de zidărie.”

Radu se află în anul V al studiilor sale la Facultatea de Arhitectură din Timișoara. În fiecare vacanță de vară, el își dedică timpul pe un șantier, oferindu-se ca voluntar. Acesta a spus ,,Noi suntem ca o familie. Mergem peste tot și salvăm aceste monumente istorice. Vorbind despre acest monument, e impresionant. Mai sunt puține ca acesta la noi în țară și încercăm să le salvăm”.

Din Alba sosește cel mai în vârstă și înțelept voluntar. Acesta este și cel mai experimentat meșter din întreaga echipă, iar tinerii sunt plini de dorința de a învăța arta cioplitului în lemn de la el. ,,Toți pun mâna și vor să învețe, pentru asta au venit. Am lucrat și în Banat, avem o biserică lângă Făget. De acolo am venit aici. Am lucrat la cula din Șiacu”, a spus acesta. Un grup de voluntari își propune să petreacă cinci săptămâni în Gorj. Acești 100 de indivizi intenționează să contribuie activ pe șantier, oferindu-și sprijinul, conform observatornew.ro.