Războiul din Ucraina: Rusia cere ca teritoriile anexate să fie recunoscute înainte de discuții

Rusia afirmă că refuzul Occidentului de a recunoaște „noile teritorii” confiscate Ucrainei îngreunează negocierile de pace, după ce președintele Joe Biden a indicat că ar fi dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin.

Kremlinul a declarat că este deschis la negocieri, dar nu și la cererea Occidentului de a se retrage din Ucraina. Rusia a anexat ilegal patru regiuni ucrainene la sfârșitul lunii septembrie, fără să controleze niciuna dintre ele. La nouă luni de la invazia sa, a pierdut mai mult de jumătate din teritoriul pe care l-a ocupat.

Președintele Biden a declarat joi seară reporterilor că este pregătit să se întâlnească cu liderul rus „dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului”. Aflat alături de el la Casa Albă, Emmanuel Macron din Franța a precizat că cei doi au convenit că nu îi vor îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis „care nu va fi acceptabil pentru ei”.

Aparenta explozie de activitate diplomatică a urmat luni cu puține semne de entuziasm pentru discuții. Armata rusă a fost forțată să se retragă în sudul Ucrainei, în timp ce a lansat atacuri pe scară largă asupra infrastructurii civile, conform BBC.

Scholz și Putin, discuție de maximă importanță

Vineri, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit cu președintele Putin pentru prima dată din septembrie. În timpul convorbirii, care a durat o oră, Berlinul a declarat că liderul german l-a îndemnat pe omologul său să găsească o soluție diplomatică care să implice retragerea trupelor rusești din Ucraina „cât mai curând posibil”.

Kremlinul a declarat că partea germană a făcut presiuni pentru această convorbire, iar dl Putin a îndemnat Berlinul să „își reconsidere abordările în contextul evenimentelor din Ucraina”. Președintele Vladimir Putin a atras atenția asupra „liniei distructive a statelor occidentale, inclusiv a  Germaniei”, iar Kievul a respins complet ideea de discuții, a adăugat Kremlinul, conform sursei citate anterior.

Vladimir Putin își apără interesele

Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat anterior reporterilor că Vladimir Putin a rămas deschis la discuții menite „să ne asigure interesele”. Dar Moscova nu era cu siguranță pregătită să accepte condițiile SUA: „Ce a spus de fapt președintele Biden? A spus că negocierile sunt posibile doar după ce Putin părăsește Ucraina”.

La sfârșitul lunii septembrie, președintele Putin a declarat patru regiuni ucrainene ca fiind parte a Rusiei, dar în timp ce forțele ruse din estul Ucrainei ocupă cea mai mare parte a Luhanskului, invazia lor în Donețk a stagnat și sunt pe picior de plecare în Kherson și Zaporizhzhia, în sud.

Înaintea convorbirii Scholz-Putin de vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a plâns că țările europene nu au oferit nimic concret până acum în ceea ce privește medierea. „Macron, de altfel, a declarat în mod regulat în ultimele două săptămâni că plănuiește o conversație cu președintele rus”, a declarat el, adăugând totodată că Rusia nu a primit niciun semnal prin canale diplomatice. Lavrov l-a numit pe fostul secretar de stat american John Kerry ca fiind genul de personalitate care a fost în trecut capabilă să rezolve problemele și să se angajeze într-un dialog adevărat.

Ce reacție au occidentalii

Ministrul italian de externe Antonio Tajani a declarat vineri că a venit timpul să se lucreze pentru o pace dreaptă pentru Ucraina, dar aceasta trebuie să vină prin independența Kievului și nu prin capitularea sa. „Kremlinul trebuie să dea acum semnale concrete în loc să bombardeze populația”, a declarat el pentru ziarul La Repubblica.

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a declarat că „înainte de primăvara viitoare” va apărea o imagine mai clară a modului în care ar putea fi stabilit un armistițiu sau o încetare a focului. Dar el a spus că situația de pe teren a făcut ca sarcina să fie mai complicată.

Nici Ucraina, nici Rusia nu au tendința de a publica cifrele privind victimele, iar remarcile consilierului prezidențial Mykhailo Podolyak nu au fost confirmate de armata ucraineană. Luna trecută, cel mai înalt general american, Mark Milley, a declarat că aproximativ 100.000 de soldați ruși și 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși sau răniți de la începutul războiului. Vorbind pentru postul de televiziune ucrainean Channel 24, Podolyak a declarat despre Kiev că „vorbește deschis despre numărul celor uciși”. El a adăugat că numărul civililor uciși ar putea fi „semnificativ”. De asemenea, el a sugerat că până la 100.000 de soldați ruși au fost uciși de la invazie.

Miercuri, într-un discurs video, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat ulterior că a fost o greșeală, iar cifra se referea atât la cei uciși, cât și la cei răniți. Von der Leyen vorbise, de asemenea, despre 20.000 de morți civili ucraineni.