Lansare de carte la FJSC! Studiile, cercetările și analizele media care vor face jurnaliștii de mâine

Astăzi, în holul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a avut loc o lansare de carte. Aici, mai multe studii, cercetări și analize media ale profesorilor din cadrul facultății au luat forma unor volume și cărți în colecții media și comunicare ale editurilor. 

Moderatorul acestui eveniment a fost Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. De asemenea, acesta a avut o implicare la una dintre cărțile lansate și anume: „Mass-media din comunism pe înțelesul tinerilor”. Alături de acesta, coordonatori au mai fost și Alexandra Bardan și Gheorghe Anghel.

Acest eveniment, care a luat formatul unei mese rotunde, a reunit mai mulți profesori, dar și studenți. De asemenea, acesta a fost organizat în parteneriat cu Grupul editorial Tritonic. 

Cărțile prezentate au fost extrem de interesante reușind să atragă atenția, mai ales că acestea aveau implicații din mai multe arii.

Când sociologia se împletește cu jurnalismul…

Prima carte l-a avut coordonator pe domnul profesor Zoltán Rostás, care a avut o participare la volumul „Mărire și decădere.Sociologia gustiană în context central-est-european după Marele Război”. Alături de acesta a fost și Theodora- Eliza Văcărescu. 

„E o carte grea. E o carte dificil de citit. E o carte bogată. E o carte îmbogățitoare și o carte pentru un public care trebuie să știe sau să înțeleagă măcar un pic de istorie, un pic de sociologie, un public ales. Este o carte care încearcă să arate similitudini, diferențe și asemănări, particularități în domeniul sociologiei și nu numai. Deci lărgim puțin sfera culturală, social, politică, economică din zona noastră( nr. cea a Europei de Est)”.

 

Rien de plus changeant que les temps et les femmes

O trecere plăcută s-a făcut spre cartea Danielei Rovența-Frumușani, „Femmes, Médias, Sociétés”, care vorbește despre feminismul din mass media.

„Doamna Frumușani este una dintre cele mai importante voci în feminismul din România. Cred că este cea mai importantă voce în studiile de gen în mass media în România. Daniela Frumușani este cea care a introdus științele de gen, gen de mass-media la Universitatea din România, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării”, a adăugat Theodora Văcărescu, ca o scurtă introducere către următoarea carte.

Daniela Rovenița-Frmușani a transmis faptul că această carte pe care  a lansat-o este rezultatul numeroaselor incursiuni în programa universală.

Următoarea carte pe lista celor prezentate a fost cea a lui Bogdan Oprea: „Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet”.

„Se abordează și această problemă. Mie îmi place să spun că atunci când ai acces la internet, internetul are acces la tine. După mine, este una dintre cele mai mari amenințări la adresa autenticității în ziua de azi: faptul că suntem bombardați cu experiențe, cu informații. Dacă înțelegem prin autenticitate și-ți auzi vocea lăuntrică care își spune că locul tu nu este aici și  nu este ceea ce trebuie să faci și ar trebui să își schimbi în mod radical viața, ai nevoie de niște spații ale solitudinii, nite spații care să închidă acest zgomot extern”, a spus Emilian Mihailov în cadrul evenimentului despre tema acestei cărți.

Și noi cine suntem ?

Cu toate că lumea se întreabă destul de des „ Cine sunt eu?”, un răspuns poate fi găsit în cartea profesorului Daniel Nica: „Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale”.

„Cartea pleacă de la o întrebare „cine sunt eu?” care deschide problema identității.  În filosofie există două mari feluri în care se pune problema identității. Este un sens foarte abstract, foarte teoretic, un sens metafizic, în care despre identitate se vorbește în termenii conceptului de identitate personală. Aici curiozitatea filozofică pleacă de la următoarea observație: noi rămânem aceeași, cu toate că de-a lungul vieții noi ne schimbăm foarte mult. Ce pot face ca eu să rămân aceeași persoană pe care acum 40 de ani o ținea mama lui în brațe. Ce pot face ca eu să rămân același, pornind de la toate schimbările prin care trece corpul meu, să rămân același chiar dacă îmi pierd toate amintirile. Asta este problema identității personale. Este o problemă metafizică. Mai există o problemă legată de identitate în care curiozitatea filozofică și consternarea filozofică pleacă de la faptul că noi ne înstrăinăm. De fapt, este posibil să ne schimbăm complet, să ne înstrăinăm de ceva ce într-un fel sau altul este fundamental” a declarat acesta despre cartea aceasta. 

E la modă să știi modă

Se pare că interesul pentru studierea modei prinde contur și în România. Astfel, profesorii Romina Surugiu și Dan Podaru au scris despre „Modă, publicitate, consum”. Inițial, poate părea un subiect destul de abstract și puțin superficial, însă această carte acoperă problemele care sunt într-o industrie care se dezvoltă uimitor de la un sezon la altul, de la o zi la alta. 

„Nu este un moment de scris cărți. Pentru că nu ne lasă. Ne spun scrie dom’le articole, să fie într-o revistă. Nu spune nimeni scrie cărți. Am avut ideea să coordonez împreună cu Dan Podaru un volum despre modă și comunicare. Nu s-a mai făcut în România. Nu am avut modele. Nu am știut cum să procedăm. Am apelat la prieteni. Fiecare a venit cu o perspectivă și când le-am pus laolaltă, mi-am dat seama că acoperim mai multe domenii. Am reușit să scriem și din zona de filosofie, de sociologie, de științe politice. Că de fapt acest lucru nu este atât de superficial cum s-ar putea crede. Că dincolo de ”destrăbălările” din primul capitol, sunt și lucruri grave cum ar fi problema sustenabilității modei și problema poluării, industria modei fiind poate cea mai poluată industrie de pe planetă în acest moment. A fost o experiență foarte frumoasă. Are legătură și cu autenticitatea. Are legătură și cu feminismul. Are legătură și cu comunicare politică și are legătură și cu preocupările legate de lux și de sociologia luxului”, a transmis Romina Surugiu pentru publicul prezent la eveniment. 

De asemenea, a fost lansată și cartea „Istoria jurnalismului român”, realizată de Marian Petcu.