Jens Stolteneberg, în deschiderea summitului NATO: „Vladimir Putin, reprimă libertățile”

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, cu prilejul summit-ului de la Vilnius a atras atenția asupta faptului că războiul din Ucraina, pe care l-a numit ilegal, readuce în prim plan rivalitățile dintre marile puteri ale lumii.

În accepțiunea lui Stoltenberg, Vladimir Putin se face vinovat de reprimarea libertăților și accentuarea diviziunilor în propria țară, rebeliunea campaniei paramilitare Wagner, este poate cel mai elocvent exemplu.

Jens Stoltenberg: „Vladimir Putin, reprimă libertățile și adâncește diviziunile”

„Președintele Rusiei, Vladimir Putin, reprimă libertățile și adâncește diviziunile în propria țară, așa cum a demonstrat în mod clar rebeliunea companiei paramilitare Wagner”, a comentat Jens Stoltenberg.

În ultimii zece ani NATO a demarat o amplă campanie de apărare colectivă. Prezența trupelor alianței a crescut în Europa de Est, iar bugetul acordat securității colective a crescut considerabil. Odată cu finalizarea procedurilor de aderare a ultimelor două state Suedia și Finlanda, blocul politico-militar devine mult mai puternic, este de părere Jens Stoltenberg.

Cât despre posibilitatea Ucrainei de a fi integrată, pentru moment acest lucru este imposibil de realizat, însă, Jens Stoltenberg a făcut un apel la solidaritate și unitate pentru a menține pacea globală.

„Mă aștept ca aliații NATO să confirme sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, să continue să ne consolideze propria apărare și să ne sporească cooperarea cu partenerii noștri europeni din zona indo-pacifică pentru a apăra ordinea globală bazată pe reguli. Acestea sunt prioritățile mele principale pentru Vilnius și nu numai, deoarece am onoarea să servesc această Alianță încă un an”, a adăugat Jens Stoltenberg.

„O pace falsă ar oferi Moscovei doar timp să se regrupeze”

În ceea ce privește războiul din Ucraina, Stoltenberg a fost cât se poate de direct, Rusiei nu trebuie să i se ofere șansa de a se regrupa sau reînarma din nou. Kievul trebuie să câștige lupta, în caz contrar Ucraina nu va mai exista ca țară.

„Dacă Rusia încetează să lupte, va fi pace. Dacă Ucraina încetează să lupte, va înceta să mai existe ca națiune. Ucrainenii nu vor renunța, pentru că obținând mai multe câștiguri pe câmpul de luptă, mâna lor va fi mai puternică la masa negocierilor.

Toată lumea vrea să se încheie acest război brutal, dar o pace dreaptă nu poate însemna înghețarea conflictului și acceptarea unui acord dictat de Rusia. O pace falsă ar oferi Moscovei doar timp să se regrupeze, să se reînarmeze și să atace din nou.

Trebuie să întrerupem ciclul agresiunii ruse, iar cea mai bună modalitate de a obține o pace durabilă mâine este să sprijinim Ucraina, astfel încât aceasta să prevaleze ca națiune suverană acum”, potrivit Antena 3.

Norvegianul Stoltenberg, după ce a mutat registrul mult în emisfera estică, a declarat că Republica Populară China nu este considerată ca un inamic la adresa securității NATO, ba dimpotrivă, Beijing poate ajuta la soluționare conflictului din China prin influența pe care o are asupra Moscovei.

NATO va continua să ne protejeze popoarele

Pe de altă parte atitudinea agresivă a lui XI Jinping în imediată vecinătate a Chinei a trecut nesancționată de liderul NATO.

„Trebuie să continuăm să ne angajăm cu Beijingul pentru a aborda provocările globale de astăzi, inclusiv proliferarea nucleară și schimbările climatice. În același timp, China ar trebui să-și folosească influența considerabilă asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului ilegal din Ucraina.

Până acum, însă, Beijingul nu a condamnat agresiunea Moscovei și, în schimb, își intensifică cooperarea economică, diplomatică și militară cu Rusia.

Comportamentul din ce în ce mai coercitiv al guvernului chinez în străinătate și politicile represive la nivel intern provoacă securitatea, valorile și interesele NATO. Beijingul își amenință vecinii și agresează alte țări.

Încearcă să preia controlul asupra lanțurilor de aprovizionare și infrastructurii critice din statele NATO. Trebuie să fim atenți la aceste provocări și nu interesele de securitate comercială pentru câștiguri economice”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Totodată Secretarul General a punctat faptul că provocările vor fi mai mari odată ce Finlanda a primit statutul de stat membru. Granița Atlanticului de Nord cu Rusia s-a dublat, prin urmare este nevoie de un efort comun pentru securizarea frontierelor.

„Într-o lume cu pericole tot mai mari, NATO va continua să ne protejeze popoarele, să ne apere valorile democratice și să mențină națiunile puternice”, și-a încheiat discursul Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.