Istoria presei românești, prezentată într-o expoziție inedită. Tezaurul de 8,5 milioane de exemplare al Bibliotecii Academiei Române

Biblioteca Academiei Române a vernisat joi, 9 martie 2023, expoziția „Presa românească. Între tradiție și inovație“, în care este prezentată pentru publicul larg, gratuit, întreaga istorie a presei din România de la 1790 până în prezent. Poate mulți nu știu, dar această bibliotecă păstrează peste 14 milioane de obiecte, dintre care 8.5 milioane de piese sunt doar ediții ale publicațiilor periodice care numără 58.800 de titluri, fiind considerată cea mai mare din țară și una dintre cele mai importante din Sud-Estul Europei.

Expoziția este deschisă în perioada 9-24 martie 2023, de luni până vineri, în intervalul orar 9-15 și sâmbăta între orele 10-13. Intrarea este liberă.

Vernisaj inedit la Biblioteca Academiei Române

Vernisajul a fost organizat de Serviciul de catalogare periodice și de Serviciul de manuscrise-carte rară. în sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125. De asemenea, detalii despre exponatele prezente sunt oferite publicului într-un catalog tematic, elaborat de Gabriela Dumitrescu și Daniela Stanciu, curatori ai expoziției.

Cum acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române nu a putut participa la eveniment, expoziția a fost deschisă de prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române, care a vorbit despre importanța prețioaselor colecții de carte, manuscrise, stampe, hărți și monezi care alcătuiesc patrimoniul uneia dintre cele mai mari și importante biblioteci din sud-estul Europei. Acesta a atras atenția că astfel de lucruri trebuie promovate, mai ales în rândul tinerilor.

“Subiectul interesează și eu cred că avem datoria cu toții să promovăm aceste lucruri. Expoziția „Presa românească. Între tradiție și inovație“ se înscrie în seria evenimentelor dedicate prezentării valorosului tezaur de publicații periodice a Bibliotecii Academiei, deținătoarea celei mai bogate și mai cuprinzătoare colecții de presă românească tipărită în țară și în străinătate pe care eu sper ca împreună cu dumneavoastră să facem o echipă și să promovăm aducând la cunoștința publicului românesc și mai ales a generație tinere aceste extraordinare bunuri și lucruri pe care le avem.

E un tezaur care se găsește aicea și din păcate constat cu părere de rău că el a fost lăsat aici. El trebuie pus la dispoziția oamenilor din această societate. La ora actuală în bibliotecă se găsesc 14 milioane de obiecte, monede periodice, dintre care 8 milioane jumătate exemplare periodice. Nimeni nu are atâtea periodice cum se găsesc aici și până la urmă ele reprezintă toată istoria acestei țări, tot ce s-a făcut în trecut și nu putem să le redescoperim punctual. Trebuie să ne uităm în urmă cum au fost făcut lucrurile în mod extraordinar de temenic”, a explicat prof. ing. Nicolae Noica.

În același timp, Daniela Stanciu, unul dintre curatorii expoziției, a explicat că moștenirea jurnalistică a unei nații devine de fapt cea mai completă istorie a ei.

“Când vorbim despre presă în general, nu ne referim numai la ziare și reviste ci și la alte publicații cu apariție periodică: anuale, jurnale de specialitate pe diferite domenii, chiar și la lucrări ale conferințelor. Aceasta face ca moștenirea jurnalistă a unei nații să devină de fapt și cea  cea mai completă istorie a ei. O istorie scrisă chiar în momentul întâmpării evenimentelor. Relatările din ziare ale reporterilor oglindesc faptele exacte așa cum s-au petrecut oferind publicului informațiile la prima mână”, a explicat Daniela Stanciu.

Perioada interbelică, cea mai înfloritoare din istoria presei româneşti

„Perioada interbelică a fost cea mai înfloritoare a presei noastre: în 1927 existau 709 ziare și 544 de reviste. Tot la acea vreme Universul avea un tiraj de 200.000 de exemplare, Dimineața de 100.000, Adevărul de 50.000, Curentul de 40.000, iar Dreptatea de 15.000“, arată catalogul expoziției.

Incursiunea prin istoria presei românești prezentată de Biblioteca Academiei cuprinde trei secțiuni speciale, cărora le-a fost alocat un spațiu distinct în cadrul expoziției: istoria tiparului românesc, începuturile formării colecțiilor de publicații statistice și de bugete în România, și, cu deosebire, colecția Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938 și ecourile din presa vremii, care evidențiază astfel împlinirea unui secol de la elaborarea Constituției din 1923.

Până în prezent, colecția de periodice a Bibliotecii Academiei Române numără peste 58.800 de titluri, reprezentând peste 8,5 milioane de exemplare.

Astfel, expoziția aduce în fața publicului piese care ilustrează istoria presei românești de la începuturile sale până în perioada modernă, unele dintre acestea unicat. Alături de celebrele Curierul românesc și Albina românească, care marchează prima jumătate a secolului al XIX-lea, este expusă o copie fotografică după Courier de Moldavie, primul periodic din Moldova, apărut la Iași în 1790.

Nu în ultimul rând, un loc special este acordat „presei din Sărindar“, reprezentată de ziarele Adevărul, cel mai longeviv ziar românesc (primul număr apărut la București în 15 august 1888), și Dimineaţa (1900). Expoziția evidențiază procesul de modernizare a presei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și efervescența jurnalistică din perioada interbelică.

Nu în ultimul rând, arată cum cei mai importanți scriitori ai României, pornind de la Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale și chiar Tudor Arghezi au fost jurnaliști.