Întâlnirea dintre liderii Armeniei și Azerbaidjanului nu va mai avea loc. Cine a făcut un pas în spate

O întâlnire între liderii din Armenia și Azerbaidjan, care urma să aibă loc la sfârșitul lunii octombrie, a fost anulată. Asta a transmis ministrul de externe armean, Ararat Mirzoyan. În ultimele săptămâni, cele două țări și-au declarat dorința de a semna un tratat pentru a pune capăt unui conflict de zeci de ani în legătură cu Nagorno-Karabah.

Aceasta este o regiune separatistă pe care Azerbaidjanul a recucerit-o luna trecută, ceea ce a determinat cea mai mare parte a populației de aproximativ 120.000 de etnici armeni să fugă în Armenia.

Întâlnire la nivel înalt

Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev urmau să se întâlnească cu președintele Consiliului European, Charles Michel, la sfârșitul lunii octombrie. Dar Mirzoyan a declarat reporterilor, în timpul unei conferințe de presă la Erevan, că Azerbaidjanul s-a retras de la această întâlnire.

„Ați întrebat cine nu a găsit timp. Evident, a fost președintele Azerbaidjanului”, a declarat Mirzoyan. „Sper că problema este într-adevăr timpul. Armenia este pregătită să participe la această reuniune”.

Reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud, Toivo Klaar, a confirmat anularea. Acesta a declarat că Uniunea Europeană lucrează pentru a găsi o nouă dată pentru o întâlnire, a relatat agenția rusă de știri Interfax. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Azerbaidjanului.

Discuțiile dintre Armenia și Azerbaidjan

Luni, 23 octombrie, Mirzoyan s-a întâlnit cu omologul său azer în Iran pentru discuții. Este prima întâlnire între reprezentanții celor două țări de la ofensiva fulgerătoare a Azerbaidjanului care a restabilit controlul asupra Nagorno-Karabah. Miniștrii de externe ai Rusiei și Turciei, un aliat apropiat al Azerbaidjanului, au participat, de asemenea, la discuțiile de la Teheran.

„O oportunitate istorică este la dispoziția tuturor țărilor din regiune. Războiul din Caucazul de Sud s-a încheiat și este timpul pentru pace și cooperare”, a declarat ministrul iranian de externe, Hossein Amirabdollahian despre această inițiativă.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că principala problemă a fost rezolvată înainte de continuarea lucrărilor pentru un tratat de pace. „Ambele părți sunt de acord că Karabahul aparține Azerbaidjanului. Aceasta a fost principala problemă care trebuie rezolvată”, a declarat el.

Participarea Rusiei

Rusia se consideră garantul securității între Azerbaidjan și Armenia, ambele foste republici sovietice. Dar cerințele și distragerile provocate de războiul său din Ucraina au dus la o slăbire a influenței sale în Caucazul de Sud.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a transmis într-o declarație postată pe platforma de socializare X că Ankara a salutat discuțiile de luni de la Teheran. A mai adăugat că speră că acestea vor „da un impuls proceselor de normalizare și de pace”.

Conflictul asupra teritoriului

Nagorno-Karabah este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Cu toate acestea a fost controlat de autoritățile separatiste de etnie armeană după prăbușirea Uniunii Sovietice în anii 1990.

Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie pentru Nagorno-Karabah în anii ’90 și în 2020. Dar anul acesta, după ofensiva fulgerătoare a Azerbaidjanului, Baku a preluat controlul total al regiunii. Până în urmă cu câteva luni, populația sa era majoritar de etnie armeană.

Recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan a determinat exodul majorității celor 120.000 de etnici armeni din regiune. Erevanul a acuzat Baku de purificare etnică. Totuși, Azerbaidjanul a declarat că armenii au plecat de bunăvoie și că sunt bineveniți să se întoarcă, informează euractiv.com