Industria chimică din România se prăbușește. Director general Terapia Cluj: „Încet, încet tragem cortina”

În contextul sistării activității pe o perioadă de 14 zile a platformei de producție a celui mai mare combinat de produse chimice de la noi din țară, Chimcomplex Borzești, Dragoș Damian, directorul general Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente din țară semnalează care sunt riscurile la care este expusă România în fața noului val industrial, cu precădere, în această conjunctură a schimbărilor geopolitice actuale într-un interviu acordat jurnaliștilor de la știripesurse.ro.

Combinatul industrial Chimcomplex Borzești a fost închis temporar, din cauza prețurilor tot mai mari la energie electrică și gaze și a înregistrat un profit foarte scăzut în semestrul unu al acestui an și tendința de scădere va continua până la sfârșitul anului, potrivit unui raport publicat la bursă.

Prima etapă de închidere a combinatelor din țara noastră a fost cuprinsă între 1995-2007

Directorul general Terapia Cluj ne descrie situația cu care se confruntă țara noastră din 1995 încoace, când s-a realizat prima închidere a combinatelor și a continuat până în 2007, invocând tot felul de motive: că erau energofage, ineficiente și învechite, poluante și din cauza acestor aspecte era necesar să se închidă: „Prima etapa de inchidere a combinatelor chimice a fost in anii 1995-2007, dupa privatizare. S-au inchis Tarnaveni, Codlea, Savinesti, Victoria, Pitesti, Fagaras si multe, multe altele, vreo 50 – chimia, floarea industriei romanesti a fost desfiintata si lasata in paragina. Ni s-a spus ca oricum acele combinate trebuiau inchise, erau energofage, invechite, ineficiente, poluante, nu mai aveau piete de desfacere”, precizează Damian.

China și India și-au dezvoltat industria chimică, făcând Europa dependentă de produsele lor

În timp ce aproape toate combinatele din celelalte țări au funcționat în continuare, fără să își afecteze industria, ba chiar munceau să și-o dezvolte: „aproape nimic nu s-a inchis in celelalte tari din Europa de Est, practic toate combinatele de acolo au ramas in picioare si, ironic, exporta acum inclusiv catre Romania”.

„In acelasi timp, China si India isi intareau industria chimica, facand Europa depedenta de cele fabricate acolo, fie acestea precursori, intermediari, materii prime chimice si desigur, produse finite”, mai adaugă sursa citată.

A doua etapă de închidere a chimiei este acum, în anul 2022

Dacă în trecut erau alte motive de închidere, acum se petrece pe fondul majorării prețurilor la utilități și materii prime, având ca exemple Borzești, Slatina, Tg. Mureș, susține directorul general Terapia Cluj,  „a doua etapa de inchidere a chimiei, lovitura de gratie, se petrece acum, in 2022, sub ochii nostri: Tg Mures, Borzesti, Slatina, si cine stie cate altele se inchid temporar sau definitiv din cauza preturilor insuportabile la utilitati, materii prime (care vin cum spuneam, din India si China) si lanturilor de aprovizionare. Odata cu inchiderea chimiei se inchide invatamantul din chimie, cine mai vrea sa fie operator chimist si inginer chimist daca nu are unde lucra, daca industria chimica nu este pe lista de prioritati a niciunui Guvern”.

Care sunt riscurile la care se supune Romania prin luarea acestor decizii de a închide combinatele?

Combinatele chimice influențează enorm economia unei țări, având o importanță ieșită din comun pentru orice stat de pe orice continent, prin faptul că pe lângă materiile prime necesare traiului de zi cu zi, oferă mii de joburi, crește bugetul țării respective, etc. se mai arată în interviul lui, „combinatele chimice au o importanta iesita din comun pentru economiile de pe toate continentele, nu numai ca fabrica produse de prima necesitate pentru alte industrii, dar creeaza mii de joburi, aduc bani la buget, dezvolta alte afaceri pe orizontala si verticala. Uitati-va la top 20 cele mai industrializate tari din lume, acestea se sprijina pe doi piloni industrali, chimia si metalurgia”.

Iar riscurile acestor închideri în masă transformă România într-o țară fără șanse de revenire și într-o țară dependentă de importuri, așa cum mai subliniază el: „Cea mai mare povara a Romaniei este deficitul de balanta comerciala, ajuns la un nivel incredibil, de 35 miliarde Euro, 15% din PIB. O tara cu datorii se mai poate redresa – mai tineti minte Grecia, care a beneficiat de un bail-out de 500 miliarde euro? – o tara fara fabrici are putine sanse.

Fara ca Guvernul sa regandeasca si prioritizeze strategia industriala, asta insemnand sa dea ajutor de stat exclusiv pentru extinderea unitatilor de productie existente si pentru investitiile industriale noi, riscurile Romaniei de a fi dependenta total de importuri sunt multiple, pentru ca aceasta dependenta vine din energie, mancare, chimie si aparare”, notează știripesurse.ro.