Cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah se tem de epurarea etnică

120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia. Ei nu vor să trăiască în Azerbaidjan, de teama unei epurări etnice. Prim-ministrul Nikol Paşiniana a dat asigurări că ţara sa este pregătită să îi primească.

Armenia a suferit o înfrângere militară săptămâna trecută în faţa Azerbaidjanului, într-un conflict care datează dinaintea prăbuşirii Uniunii Sovietice.

Exod: 120.000 de etnici armeni

Armenii creștini din Karabah, în teritoriul recunoscut la nivel internațional ca făcând parte din Azerbaijanul musulman, dar care anterior ieșiseră de sub controlul autorităților de la Baku, au fost forțați să declare o încetare a focului acum patru zile, după o operațiune militară fulgerătoare de 24 de ore a armatei azere, mult mai numeroasă.

Azerbaidjanul afirmă că le va garanta drepturile și va integra regiunea, dar armenii se tem de eventuale represalii. France Presse notează că au ajuns deja pe teritoriul armean câteva zeci de oameni, femei, copii și persoane în vârstă. Un exod în masă ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud.  Zonă locuită de un mozaic de etnii și străbătute de conducte de petrol și gaze. Un loc unde Rusia, Statele Unite, Turcia și Iranul își dispută influența.

Îngrijorare internațională

Oricum, soarta armenilor a stârnit îngrijorare la Moscova, Washington și Bruxelles. Secretarul de stat american Antony Blinken a purtat de urgență discuții cu Armenia și Azerbaijan.

El a declarat pe relațiile de socializare că Statele Unite vor susține ferm Armenia, suveranitatea și integritatea sa teritorială.

O situație istorică

Nagorno- Karabah a funcționat ca o regiune semi-independentă, populată în principal de armeni creștini. Ea e condusă de un lider azer turc, musulman, cu titlul de han, sub conducerea iraniană, în secolul al XIX-lea. Imperiul Rus a preluat controlul asupra regiunii la începutul anilor 1800, fiind urmat de Uniunea Sovietică după Revoluția din 1918.

Datorită vidului de putere care s-a creat la sfârșitul primului război mondial și haosului din războiul civil rus, armenii și azerii și-au disputat de mai multe ori controlul regiunii. Asta până în 1920, când Armata Roșie a ocupat întreaga zonă, a numit-o Transcaucaz, și a pus capăt ciocnirilor armate.