Anul școlar modular nu este benefic. „Nu se potrivește cu ceea ce avem noi în școală”

Foarte mulți profesori nu sunt de acord cu noua organizare a anului școlar, care a fost introdusă pentru prima data în ciclul de predare 2022-2023. Printre acești profesori se regăsește și Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” care a declarat într-un interviu recent că organizarea și structurarea modulară a anului școlar este foarte „defectuoasă”. 

„Ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală”, a declarat el, subliniind faptul că „modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare”. 

După părerea profesorului de matematică, structurarea modulară a anului școlar 2022-2023 a fost o idee rea, deoarece o astfel de structurare a creat dificultăți de învățare pentru elevi. 

Organizarea nu este realizată conform așteptărilor 

„Vă spun, din experiența anului trecut, că organizarea modulară, ca principiu, este un lucru bun, adică să ai niște vacanțe, dar modul cum este făcută, după părerea mea, a fost extrem de prost. Practic, ideea de vacanță este bună, de a avea mici pauze în învățare, dar ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală. 

Sunt destul de multe argumente anti-module versus trimestre sau semestre. Am remarcat că, aproximativ la 7 săptămâni, noi avem câte o vacanță, dar noi nu ținem cont că avem vacanțe și impuse de guvern. De exemplu, noi avem vacanță în 30 noiembrie – 1 decembrie. Din câte am remarcat, am impresia că 30 noiembrie pică joia. Tot joia pică și 5 octombrie – este iarăși zi liberă, ziua învățătorului. Practic, 2 zile de joi sunt compromise”, a spus Cătălin Ciupală. 

Profesorii sunt afectați deopotrivă 

Profesorul de matematică a mai explicat că acest sistem modular aduce probleme nu doar elevilor, ci și profesorilor, care nu mai au destul timp să se pregătească materia, iar planificarea nu este îngreunată doar de vacanțele școlare, ci și de minivacanțele care apar de-a lungul anului, precum zilele libere legale date din partea statului, care anul acesta vor fi în cursul săptămânii. 

„De exemplu, dacă un profesor are o materie cu 1h/săptămână și este ampla amplasată joia, profesorul respectiv, în loc să-și facă planificarea pentru 36 de săptămâni, trebuie să și-o facă pentru 30 de săptămâni. Pentru că e „Săptămâna verde”, e „Școala altfel”, sunt și celelalte 2 zile de care spuneam anterior, plus că s-ar putea să mai intervină ceva pe parcurs”, spune profesorul, potrivit G4Media.

În plus, profesorul Cătălin Ciupală mai explică și faptul că aceste module nu sunt corelate cu unitățile de învățare, iar acest lucru poate aduce mai multe daune decât lucruri bune. „Vă dau un exemplu: dacă în primul modul intră două unități de învățare, lucrurile sunt în regulă, dar dacă în primul modul intră o unitate de învățare și jumătate, fragmentarea acelei unități de învățare creează dificultăți copilului în învățare. Deci, micile vacanțe sunt bune, dar fragmentarea nu este în regulă, pentru că se fragmentează unitățile de învățare. Cred că oamenii, când au făcut modulele, s-au gândit doar la module și nu s-au gândit la conținuturile învățării și unitățile de învățare din materiile de școală. Aici, după părerea mea, este o problemă, plus că noi avem puține, foarte puține săptămâni de învățat”, a încheiat profesorul de matematică Ciupală.