Co-președintele roman al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, Ferenc Kalmár, a mărturisit că, în cadrul negocierilor cu Ministerul de Afaceri de la București, acesta a cerut României să acorde autonomie și drepturi colective minorității maghiare.
Agenția MTI a precizat că oficialul maghiar „şi-a exprimat, de asemenea, opinia potrivit căreia nu trebuie renunţat la cererea de autonomie şi la drepturile colective. Problema trebuie să se afle pe ordinea de zi şi atunci când războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, iar părţile se vor aşeza la masa negocierilor”.
România a respins cererile
La scurt timp după aceste declarații ale lui Kalmár, secretarul de stat în MAE și co-președintele român al Comitetului de Specialitate, Daniela Gîtman, a anunțat că instituția va refuza cererea înainată de oficialul maghiar. Această decizie a MAE a fost justificată prin faptul că România respectă deja toate convenţiile europene obligatorii.
Țara noastră a respins în mai multe rânduri cererile de acest tip din partea maghiarilor. Potrivit Constituției României și a legislației europene, aceste pretenții sunt inacceptabile, scrie G4Media.
În cadrul negocierilor desfășurate la București pe 10 octombrie, cele două părți au convenit să coopereze pe baza Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria semnat la Timișoara în 16 septembrie 1996. Tratatul prevede ca organigrama comisiei mixte, alcătuită din experţi şi reprezentanţi ai ministerelor competente, să se întrunească cel puţin o dată pe an pentru a propune soluţii la problemele apărute.
România și Ungaria au renegociat după 10 ani
La negocierile organizate la București de Ministerul de Externe din România au participat secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE, Daniela Gîtman, și co-președintele român al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, Ferenc Kalmár.
Cele două părți au discutat despre găsirea celor mai bune soluții în privința retrocedărilor, discursul plin de ură pe stadioane, cazului liceului catolic din Târgu-Mureş, dar și al învăţământului superior medical în limba maghiară, a susținut Ferenc Kalmár, potrivit Digi24.
„În cadrul discuțiilor, cele două părți au convenit pentru viitor ca activitatea Comitetului să fie constantă, constructivă și eficientă, orientată către analizarea problemelor reale care țin de protecția identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a persoanelor aparținând minorității române din Ungaria, respectiv aparținând minorității maghiare din România. De asemenea, au agreat o cooperare consolidată pentru identificarea soluțiilor concrete pentru a răspunde acestor probleme, cu respectarea ordinii constituționale și a legislației interne din cele două state. Această abordare va fi reflectată inclusiv în structura celui de-al 9-lea Protocol, în spiritul înțelegerii convenite între miniștrii afacerilor externe ai celor două țări, ocazionate de vizita la București a șefului diplomației ungare Péter Szijjártó, din 12 iulie 2022”, arată comunicatul MAE român.
