„Este prețul unui război”, acestea au fost cuvintele lui Joe Biden la sfârșitul lunii octombrie. Atunci președintele Statelor Unite a fost întrebat despre victimele civile din Gaza, afectată de război.
Mii de palestinieni fuseseră deja uciși în bombardamentele Israelului asupra enclavei asediate. Iar oficialii Națiunilor Unite îndemnau la o încetare imediată a focului pe fondul unei crize umanitare tot mai grave.
Îndoielile lui Biden
Cu toate acestea, în loc să facă apel la Israel să dea dovadă de mai multă reținere, Biden, un susținător convins al Israelului, a pus la îndoială numărul de morți din Gaza. „Nu am nicio idee că palestinienii spun adevărul cu privire la numărul de oameni uciși”, a declarat el la 25 octombrie.
Schimbul de replici a fost doar unul dintre numeroasele episoade de la începutul războiului, la 7 octombrie. Observatorii spun despre acesta că a scos la iveală un nivel fără precedent al sprijinului diplomatic și militar al SUA pentru Israel.
Legătură strânsă între SUA și Israel
Cele două țări se bucură de legături puternice de zeci de ani. Atât sub președinți democrați, cât și sub președinți republicani. Iar SUA trimit Israelului cel puțin 3,8 miliarde de dolari în ajutor militar în fiecare an.
Dar furia față de politica externă a SUA a atins un punct culminant în timpul războiului din Gaza. Asta deoarece administrația Biden face presiuni pentru creșterea vânzărilor de arme și a ajutorului acordat Israelului. În ciuda preocupărilor serioase legate de drepturile omului în ceea ce privește campania sa militară. Peste 26.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza. Iar experții ONU au avertizat cu privire la potențialul de foamete și genocid.
Cum se explică susținerea lui Biden
Deci, ce explică poziția actuală a lui Biden? Al Jazeera a intervievat mai mulți experți, apărători ai drepturilor și foști oficiali americani, cu privire la numeroșii factori care stau la baza acțiunilor actuale ale lui Biden și a sprijinului său „neclintit” pentru Israel.
„Nu cred că există un răspuns scurt la întrebarea „De ce se bucură în continuare Israelul de excepționalism în politica externă a SUA?””, a declarat Raed Jarrar, director de promovare la Democracy for the Arab World Now (DAWN).
O relație specială
Israelul a fost numit în mai multe feluri în relația sa de zeci de ani cu Statele Unite. A fost numit un aliat „de fier”, un prieten „de nezdruncinat”, un „miracol”. Și rămâne „principalul beneficiar global” al asistenței militare externe americane, potrivit Departamentului de Stat al lui Biden.
O lege din 2008 împuternicește SUA să protejeze „avantajul militar calitativ” al Israelului. Iar acesta a continuat să fie beneficiarul „unora dintre cele mai avansate echipamente militare din lume”. Acest lucru plasează Israelul într-o ligă de sine stătătoare, potrivit unor experți precum Stephen Walt, profesor de afaceri internaționale la Universitatea Harvard.
„Nu există nimic asemănător cu relația dintre SUA și Israel”, a declarat Walt pentru Al Jazeera. „Oamenii vorbesc despre relația specială dintre Statele Unite și Marea Britanie. Relația SUA cu Israelul este chiar mai apropiată decât atât”, a mai transmis acesta.
Rămășițele Războiului Rece
Fayez Hammad, conferențiar la University of Southern California, și alți analiști au declarat că sprijinul ferm al lui Biden pentru Israel este o relicvă a Războiului Rece. O continuare a convingerii că SUA are nevoie de „aliați regionali puternici pentru a menține stabilitatea și securitatea”.
David DesRoches, fost agent de legătură al Departamentului american al Apărării cu Departamentul de Securitate Internă, a declarat că „logica Războiului Rece” a deschis calea pentru relația actuală a Israelului cu Biden.
„Ceea ce avem, într-o anumită măsură, este un sistem care a fost pus în aplicare la apogeul Războiului Rece. Și care nu s-a adaptat niciodată cu adevărat”, a declarat el pentru Al Jazeera.
Israelul a fost fondat la doar un an de la începerea Războiului Rece. Potrivit tradiției politice, a fost nevoie de doar 11 minute din momentul în care Israelul și-a declarat independența, la miezul nopții de 14 mai 1948, pentru ca președintele american de atunci, Harry Truman, să recunoască statul în devenire.
Sprijin militar pentru Israel
Într-o zi de ianuarie, senatorul Bernie Sanders, s-a aflat în fața Camerei Congresului și a prezentat o măsură care urmărea să pună o întrebare simplă. Folosește Israelul ajutorul militar american în timp ce comite abuzuri împotriva drepturilor omului în Gaza?
La prima vedere, răspunsul părea evident, a declarat William Hartung, cercetător senior la Quincy Institute for Responsible Statecraft, care se concentrează pe industria și politica de armament a SUA.
Transferurile de arme ale SUA către Israel începând cu 7 octombrie au fost „extraordinare”, a explicat Hartung. Administrația Biden a trimis bombe, proiectile de artilerie și alte materiale „direct relevante” pentru efortul de război al armatei israeliene.
Cu toate acestea, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari legate de drepturile omului în Gaza, Senatul a respins rapid propunerea lui Sanders, care ar fi cerut Departamentului de Stat să investigheze asistența militară americană acordată Israelului. Șaptezeci și patru de legislatori au votat pentru a opri proiectul de lege.
Hartung a atribuit rezultatul sprijinului ideologic adânc înrădăcinat pentru Israel. Dar și altor factori, cum ar fi influența industriei americane de armament. Dar aducerea rezoluției la vot a fost o „realizare” în sine, a spus el.
„Să iei Israelul la întrebări în acest mod, nu este ceva ce Congresul a mai făcut cu adevărat”, a spus Hartung.
Un moment de cotitură
Cu toate acestea, prețul ridicat al bombardamentelor israeliene asupra Gazei a forțat tot mai mulți americani să se gândească la faptul că guvernul lor a îmbrățișat Israelul din toată inima. Și, deși administrația Biden a refuzat până acum să își schimbe semnificativ poziția, experții spun că legăturile dintre SUA și Israel se apropie de „un moment de cotitură”.
„Nu știu dacă ne aflăm la un adevărat punct de inflexiune”, a declarat Walt, profesor la Harvard. „Dar cred că ceea ce vedem este o schimbare treptată și în mare parte de neînduplecat a atitudinii americane”.
El a adăugat că atitudinile SUA se schimbă uneori imperceptibil. „Fie că este vorba despre fumat sau orice altceva. Nu vezi nicio mișcare pentru o lungă perioadă de timp și apoi, dintr-o dată, ajungi la un punct de inflexiune”, a spus el, conform aljazeera.com
