După cum știm cu toții, anul are în componență 364, respectiv 365 de zile în anii bisecți, iar noul an începe întotdeauna la 1 ianuarie, potrivit calendarului gregorian. Dar aceasta nu a fost dintotdeauna data de început a noului an, ci a suferit mai multe modificări pe parcursul istoriei, dar și în funcție de zona geografică.
Potrivit calendarului gregorian, adoptat în secolul al XVI-lea și cel mai răspândit la nivel global, noul an începe la 1 ianuarie. În China, noul an se sărbătorește la final de ianuarie sau început de februarie, la fel și în Coreea, pe când în Bali noul an începe abia în martie, asemenea în Iran, iar noul an islamic începe în luna octombrie.
Chiar și în cazul Europei, noul an a fost sărbătorit istoric la mai multe date. Iată care sunt schimbările semnificative ale calendarului și în ce context au avut loc acestea.
Calendarul roman și iulian
În tradiția veche, noul an era sărbătorit între solstițiul de iarnă (21 decembrie) şi echinocțiul de primăvară (21 martie), perioadă care marca începerea recoltei și reînnoirea anuală.
În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie, fiind calculat pe baza fazelor lunii. Iulius Cezar adoptă un nou tip de calendar, cel iulian, în anul 46 î.Hr., format din 12 luni și 365 de zile, cu un an bisect adăugat la fiecare 4 ani.
Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons sau Ianus Bicefal, zeul cu două feţe, al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Una dintre fețele sale este întoarsă spre trecut, iar cealaltă, spre viitor.
Perioada medievală
În Evul Mediu timpuriu, pe fondul disputelor dintre cele două Biserici, cea Catolică și cea Ortodoxă, data noului an a variat de la 25 decembrie, nașterea Mântuitorului, 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști, fiind cele mai importante sărbători creștine.
Sub domnia lui Carol cel Mare, care a fost încoronat Împărat al Francilor la anul 800, a decis că Anul Nou începea în 25 decembrie, în ziua de Crăciun, care coincidea și cu data încoronării sale.
Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988. Mai târziu, în secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.
Deoarece există o diferență între calendarul astronomic și cel iulian, ceea ce făcea păstrarea corespondenței dintre ele din ce în ce mai complicată, la 1528 este adoptată reforma calendarului sub Papa Grigore al XIII-lea, fiind numit calendarul gregorian.
Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase. Deoarece Nașterea Domnului marchează un nou început, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Nașterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.
În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul XII până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.
Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.
De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.
Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) din 1750.
Anul actual
Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ultimul an bisect, cu 29 de zile în luna februarie a avut loc în 2020, iar următorul va fi în 2024.
Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.
În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.
